2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CENTRALIZATÓR, -OÁRE, centralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care centralizează. 2. S. n. Document în care se centralizează date. – Din fr. centralisateur.

CENTRALIZATÓR, -OÁRE, centralizatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care centralizează. 2. S. n. Document în care se centralizează date. – Din fr. centralisateur.

centralizator, ~oare [At: LM / Pl: ~i, ~oare / E: centraliza + -tor] 1-3 a Care centralizează (1-3). 4 sn Document în care se adună date.

CENTRALIZATÓR, -OÁRE, centralizatori, -oare, adj. Care centralizează. Tabel centralizator. Aparat centralizator. Situație statistică centralizatoare.

CENTRALIZATÓR, -OÁRE, centralizatori, -oare, adj. Care centralizează. – După fr. centralisateur.

CENTRALIZATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Situație) care centralizează. [Cf. fr. centralisateur].

CENTRALIZATÓR, -OÁRE adj., s. n. (document, situație) care centralizează diverse date. (< fr. centralisateur)

CENTRALIZATÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care centralizează. Organ ~. /<fr. centralisateur

CENTRALIZATÓR2 ~oáre n. Document în care se centralizează date. /<fr. centralisateur


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centralizatór2 s. n., pl. centralizatoáre

centralizatór1 adj. m., pl. centralizatóri; f. sg. și pl. centralizatoáre

centralizatór s. n., pl. centralizatoáre

centralizatór adj. m., pl. centralizatóri; f. sg. și pl. centralizatoáre

Intrare: centralizator (adj.)
centralizator1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centralizator
  • centralizatorul
  • centralizatoru‑
  • centralizatoare
  • centralizatoarea
plural
  • centralizatori
  • centralizatorii
  • centralizatoare
  • centralizatoarele
genitiv-dativ singular
  • centralizator
  • centralizatorului
  • centralizatoare
  • centralizatoarei
plural
  • centralizatori
  • centralizatorilor
  • centralizatoare
  • centralizatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: centralizator (s.n.)
centralizator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centralizator
  • centralizatorul
  • centralizatoru‑
plural
  • centralizatoare
  • centralizatoarele
genitiv-dativ singular
  • centralizator
  • centralizatorului
plural
  • centralizatoare
  • centralizatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centralizator (adj.)

  • 1. Care centralizează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Tabel centralizator. Aparat centralizator. Situație statistică centralizatoare.
      surse: DLRLC

etimologie:

centralizator (s.n.)

  • 1. Document în care se centralizează date.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: