2 intrări
19 definiții
din care- explicative (12)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CENTAUR, centauri, s. m. 1. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc; hipocentaur. 2. (La sg. art.) Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [Pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus.
centaur sm [At: (a. 1773) ILIODOR, ap. GCR II, 90/24 / P: ~ta-ur / Pl: ~i / E: lat centaurus] 1 (Îmgl) Ființă mitică jumătate om, jumătate cal. 2 Constelație din emisfera australă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CENTAUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc; hipocentaur. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [Pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CENTAUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă mitică, jumătate om și jumătate cal. Mă luai după un centaur... pînă mă scoasă la o cîmpie. GORJAN, H. IV 153.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CENTAUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, jumătate om și jumătate cal. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera sudică, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. – Lat. lit. centaurus.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CENTAUR s.m. 1. (Mit.) Personaj închipuit a fi jumătate om și jumătate cal. 2. Constelație din emisfera australă, din care face parte cea mai apropiată stea de sistemul solar. [< lat. centaurus, cf. it. centaurus, fr. centaure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CENTAUR s. m. 1. (mit.) monstru închipuit cu corp de cal și bust omenesc. 2. ornament reprezentând un astfel de monstru. (< lat. centaurus, fr. centaure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CENTAUR ~i m. 1) (în mitologia greacă) Ființă imaginară cu trup de cal și bust de bărbat. 2) art. sing. Constelație din emisfera australă. [Sil. -ta-ur] /<lat. centaurus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
centaur m. Mit. ființă fabuloasă, jumătate om și jumătate cal.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*centáur m. (vgr. kéntauros). Monstru mitologic jumătate om și jumătate cal.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
chentavru sm vz centaur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
țentaurus[1] sm vz centaur
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
centaur (ființă mitologică; ornament) (desp. -ta-ur) s. m., pl. centauri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
centaur s. m., pl. centauri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
centaur s. m., pl. centauri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
+Centaurul (constelație) (desp. -ta-u-) s. propriu m. art., neart. Centaur (În ~ se află cea mai apropiată stea de sistemul solar.)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CENTAUR s. (MITOL.) (rar) hipocentaur.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CENTAUR s. (MITOL.) (rar) hipocentaur.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
centaur, centauri s. m. (intl.) cetățean străin.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv propriu (SP001MS) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — |
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
centaur, centaurisubstantiv masculin
- 1. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: hipocentaur
- Mă luai după un centaur... pînă mă scoasă la o cîmpie. GORJAN, H. IV 153. DLRLC
- 1.1. Ornament reprezentând un astfel de monstru. MDN '00
-
- 2. Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- centaurus DEX '09 DEX '98 DN