CELO-₁ (COELO-) „scobit, găunos, concav”. ◊ gr. koilos „adîncit, scobit” > fr. coéolo- și célo-, L. sav. coelo-, engl. coelo- și celo-, germ. coelo- > rom. celo- și coelo-. □ ~blast (v. -blast), s. n., aparat vegetativ al unor plante inferioare format dintr-o celulă pluricelulară; ~mielie (v. -mielie), s. f., cavitate patologică în măduva spinării; ~nemă (v. -nemă), s. f., masă de peri filamentoși, higroscopici și fistuloși, din sporangele unor mixomicete și gastromicete; ~sperm (v. -sperm), adj., cu semințe găunoase.