3 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cehăire sf [At: MDA ms / P: ~hă-i~ / Pl: ~ri / E: cehăi] (Îrg) 1 Lătrat1. 2 (Fig) Sâsâire.

cehăí vi [At: DOSOFTEI, PS. 194 / V: ceahăí, cihăí / P: ~hă-i / Pzi: ~ésc / E: mg csah, on, cf mg csaholni] (Îvr) (îrg) 1 A lătra. 2 (Fig) A-i bate cuiva capul cu nimicuri.

cihăire sf vz cehăire

CEHĂÍ vb. IV v. cihăi.

CIHĂÍ, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A insista foarte mult pe lângă cineva pentru a face ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele. [Var.: cehăí vb. IV] – Cf. magh. csaholni.

CIHĂI, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A stărui foarte mult pe lângă cineva să facă ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele. [Var.: cehăi vb. IV] – Cf. magh. csaholni.

CIHĂÍ, cihăiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A-i bate (cuiva) capul, a stărui foarte mult, a insista, a plictisi, a exaspera. Tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la școală. CREANGĂ, A. 12. Cît nu m-a cihăit de cap, să-i spun, și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122. Aristița... cihăia pe Stănilescu, de ce nu stăruie s-ajungă maior. CONTEMPORANUL, 209. Variantă: cehăí (SBIERA, P. 107, ȘEZ. V 55) vb. IV.

CEHĂÍ vb. IV. v. cihăi.

cihăì v. Mold. a stărui foarte mult cu vorba pe lângă cineva, a-i bate capul: tot cihăi a mama pe tata CR. [Origină necunoscută].

cíhăĭ și céhăĭ, a v. tr. (cp. cu rus. čihátĭ, rut. číhatĭ, a strănuta, și ung. csíholni, a lătra. V. ceahlăŭ). Nord. Mă tot țin de capu cuĭva să facă un lucru, stăruĭ mult, bat capu (Cr. și Șez. 33, 30).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cihăí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cihăiésc, imperf. 3 sg. cihăiá; conj. prez. 3 să cihăiáscă

cihăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cihăiésc, imperf. 3 sg. cihăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. cihăiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIHĂÍ vb. v. bodogăni, cicăli, dăscăli, plictisi, sâcâi.

cihăi vb. v. BODOGĂNI. CICĂLI. DĂSCĂLI. PLICTISI. SÎCÎI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cehăí (-ắiesc, -ít), vb.1. A lătra. – 2. A plictisi, a sîcîi, a bate la cap. – Var. cihăi, cehni. Pare a se baza pe creația imitativă mag. csah, care reproduce lătratul, cf. mag. csaholni „a lătra” și „ceahlău”. Mai puțin probabilă der. propusă de Cihac, II, 52, din pol. syczéć, sykać „a fluiera”, sau cea a lui Scriban, din rut. čihati „a strănuta”. – Der. ceahnă, s. f. (cîine; zgîrcit, calic); cehnit, s. n. (lătrat); cehnitură, s. f. (lătrat); ciohotă, s. m. (la nunțile tipice din Banat și Trans., organizatorul petrecerii).

Intrare: cehăire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cehăire
  • cehăirea
plural
  • cehăiri
  • cehăirile
genitiv-dativ singular
  • cehăiri
  • cehăirii
plural
  • cehăiri
  • cehăirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cihăire
  • cihăirea
plural
  • cihăiri
  • cihăirile
genitiv-dativ singular
  • cihăiri
  • cihăirii
plural
  • cihăiri
  • cihăirilor
vocativ singular
plural
Intrare: cehăi
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cehăi
  • cehăire
  • cehăit
  • cehăitu‑
  • cehăind
  • cehăindu‑
singular plural
  • cehăiește
  • cehăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiesc
  • cehăiam
  • cehăii
  • cehăisem
a II-a (tu)
  • cehăiești
(să)
  • cehăiești
  • cehăiai
  • cehăiși
  • cehăiseși
a III-a (el, ea)
  • cehăiește
(să)
  • cehăiască
  • cehăia
  • cehăi
  • cehăise
plural I (noi)
  • cehăim
(să)
  • cehăim
  • cehăiam
  • cehăirăm
  • cehăiserăm
  • cehăisem
a II-a (voi)
  • cehăiți
(să)
  • cehăiți
  • cehăiați
  • cehăirăți
  • cehăiserăți
  • cehăiseți
a III-a (ei, ele)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiască
  • cehăiau
  • cehăi
  • cehăiseră
Intrare: cihăi
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cihăi
  • cihăire
  • cihăit
  • cihăitu‑
  • cihăind
  • cihăindu‑
singular plural
  • cihăiește
  • cihăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cihăiesc
(să)
  • cihăiesc
  • cihăiam
  • cihăii
  • cihăisem
a II-a (tu)
  • cihăiești
(să)
  • cihăiești
  • cihăiai
  • cihăiși
  • cihăiseși
a III-a (el, ea)
  • cihăiește
(să)
  • cihăiască
  • cihăia
  • cihăi
  • cihăise
plural I (noi)
  • cihăim
(să)
  • cihăim
  • cihăiam
  • cihăirăm
  • cihăiserăm
  • cihăisem
a II-a (voi)
  • cihăiți
(să)
  • cihăiți
  • cihăiați
  • cihăirăți
  • cihăiserăți
  • cihăiseți
a III-a (ei, ele)
  • cihăiesc
(să)
  • cihăiască
  • cihăiau
  • cihăi
  • cihăiseră
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cehăi
  • cehăire
  • cehăit
  • cehăitu‑
  • cehăind
  • cehăindu‑
singular plural
  • cehăiește
  • cehăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiesc
  • cehăiam
  • cehăii
  • cehăisem
a II-a (tu)
  • cehăiești
(să)
  • cehăiești
  • cehăiai
  • cehăiși
  • cehăiseși
a III-a (el, ea)
  • cehăiește
(să)
  • cehăiască
  • cehăia
  • cehăi
  • cehăise
plural I (noi)
  • cehăim
(să)
  • cehăim
  • cehăiam
  • cehăirăm
  • cehăiserăm
  • cehăisem
a II-a (voi)
  • cehăiți
(să)
  • cehăiți
  • cehăiați
  • cehăirăți
  • cehăiserăți
  • cehăiseți
a III-a (ei, ele)
  • cehăiesc
(să)
  • cehăiască
  • cehăiau
  • cehăi
  • cehăiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cihăi cehăi

  • 1. popular A insista foarte mult pe lângă cineva pentru a face ceva, a plictisi pe cineva cu stăruințele.
    exemple
    • Tot cihăia mama pe tata să mă mai dea undeva la școală. CREANGĂ, A. 12.
      surse: DLRLC
    • Cît nu m-a cihăit de cap, să-i spun, și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122.
      surse: DLRLC
    • Aristița... cihăia pe Stănilescu, de ce nu stăruie s-ajungă maior. CONTEMPORANUL, 209.
      surse: DLRLC

etimologie: