2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceaprăzuire sf [At: DEX2 / P: ~zu-i~ / Pl: ~ri / E: ceaprăzui] 1-2 Încovoiere a dinților ferăstrăului pentru a obține ceaprazul (8) Si: ceaprazire, ceaprazit1, ceaprăzuit1.

CEAPRĂZUÍRE, ceaprăzuiri, s. f. Acțiunea de a ceaprăzui și rezultatul ei. – V. ceaprăzui.

CEAPRĂZUÍRE, ceaprăzuiri, s. f. Acțiunea de a ceaprăzui și rezultatul ei. – V. ceaprăzui.

ceaprăzuí v [At: DA / P: ~zu-i / Pzi: ~ésc / E: ceapraz + -ui] A încovoia, după ascuțire, dinții ferăstrăului, pentru a realiza ceaprazul (8) Si: ceaprăzi.

CEAPRĂZUÍ, ceaprăzuiesc, vb. IV. Tranz. A încovoia dinții fierăstrăului (1) pentru a realiza ceaprazul (2). – Ceapraz + suf. -ui.

CEAPRĂZUÍ, ceaprăzuiesc, vb. IV. Tranz. A încovoia dinții ferăstrăului (1) pentru a realiza ceaprazul (2). – Ceapraz + suf. -ui.

A CEAPRĂZUÍ ~iésc tranz. (dinții ferăstrăului) A înclina pentru a realiza rostul. /ceapraz + suf. ~ui


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ceaprăzuí vb. (sil. cea-, zu-i), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ceaprăzuiésc

Intrare: ceaprăzuire
ceaprăzuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceaprăzuire
  • ceaprăzuirea
plural
  • ceaprăzuiri
  • ceaprăzuirile
genitiv-dativ singular
  • ceaprăzuiri
  • ceaprăzuirii
plural
  • ceaprăzuiri
  • ceaprăzuirilor
vocativ singular
plural
Intrare: ceaprăzui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ceaprăzui
  • ceaprăzuire
  • ceaprăzuit
  • ceaprăzuitu‑
  • ceaprăzuind
  • ceaprăzuindu‑
singular plural
  • ceaprăzuiește
  • ceaprăzuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ceaprăzuiesc
(să)
  • ceaprăzuiesc
  • ceaprăzuiam
  • ceaprăzuii
  • ceaprăzuisem
a II-a (tu)
  • ceaprăzuiești
(să)
  • ceaprăzuiești
  • ceaprăzuiai
  • ceaprăzuiși
  • ceaprăzuiseși
a III-a (el, ea)
  • ceaprăzuiește
(să)
  • ceaprăzuiască
  • ceaprăzuia
  • ceaprăzui
  • ceaprăzuise
plural I (noi)
  • ceaprăzuim
(să)
  • ceaprăzuim
  • ceaprăzuiam
  • ceaprăzuirăm
  • ceaprăzuiserăm
  • ceaprăzuisem
a II-a (voi)
  • ceaprăzuiți
(să)
  • ceaprăzuiți
  • ceaprăzuiați
  • ceaprăzuirăți
  • ceaprăzuiserăți
  • ceaprăzuiseți
a III-a (ei, ele)
  • ceaprăzuiesc
(să)
  • ceaprăzuiască
  • ceaprăzuiau
  • ceaprăzui
  • ceaprăzuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ceaprăzuire

  • 1. Acțiunea de a ceaprăzui și rezultatul ei.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi ceaprăzui
    surse: DEX '98 DEX '09

ceaprăzui

etimologie:

  • Ceapraz + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09