6 definiții pentru cazuistă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAZUÍST, -Ă, cazuiști, -ste, s. m. și f. Persoană care aplică metodele cazuisticii, care se servește de argumente ingenioase și logice în aparență, dar false în fond. – Din fr. casuiste.

CAZUÍST, -Ă, cazuiști, -ste, s. m. și f. Persoană care aplică metodele cazuisticii, care se servește de argumente ingenioase și logice în aparență, dar false în fond. – Din fr. casuiste.

CAZUÍST, -Ă s.m. și f. Specialist în cazuistică, care folosește abil argumente ingenioase și subtile, logice în aparență, dar false în fond. [Pron. -zu-ist. / cf. fr. casuiste, sp. casuista < lat.bis. casus – caz de conștiință].

CAZUÍST, -Ă s. m. f. specialist în cazuistică, care folosește abil argumente ingenioase, logice în aparență, false în fond. (< fr. casuiste)

CAZUÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Teolog care rezolva problemele morale aplicând metodele cazuisticii. 2) Persoană care, în susținerea unor teze îndoielnice, recurge la argumente sofistice. [Sil. -zu-ist] /<fr. casuiste


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cazuístă s. f., g.-d. art. cazuístei; pl. cazuíste

cazuístă s. f., pl. cazuíste

Intrare: cazuistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cazuistă
  • cazuista
plural
  • cazuiste
  • cazuistele
genitiv-dativ singular
  • cazuiste
  • cazuistei
plural
  • cazuiste
  • cazuistelor
vocativ singular
  • cazuistă
  • cazuisto
plural
  • cazuistelor

cazuist, -ă cazuist cazuistă

  • 1. Persoană care aplică metodele cazuisticii, care se servește de argumente ingenioase și logice în aparență, dar false în fond.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: