2 intrări

3 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cauzalíst, ~ă smf, a [At: DEX2 / P: ca-u~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr causaliste] 1-2 (Adept) al cauzalismului.

CAUZALÍST, -Ă, cauzaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al cauzalismului. [Pr.: ca-u-] – Din fr. causaliste.

CAUZALÍST, -Ă, cauzaliști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al cauzalismului. [Pr.: ca-u-] – Din fr. causaliste.

CAUZALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al cauzalismului. (< fr. causaliste)

Intrare: cauzalistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cauzalistă
  • cauzalista
plural
  • cauzaliste
  • cauzalistele
genitiv-dativ singular
  • cauzaliste
  • cauzalistei
plural
  • cauzaliste
  • cauzalistelor
vocativ singular
  • cauzalistă
  • cauzalisto
plural
  • cauzalistelor
Intrare: cauzalist (adj.)
cauzalist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cauzalist
  • cauzalistul
  • cauzalistu‑
  • cauzalistă
  • cauzalista
plural
  • cauzaliști
  • cauzaliștii
  • cauzaliste
  • cauzalistele
genitiv-dativ singular
  • cauzalist
  • cauzalistului
  • cauzaliste
  • cauzalistei
plural
  • cauzaliști
  • cauzaliștilor
  • cauzaliste
  • cauzalistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cauzalist, -ă cauzalist (2) cauzalistă

  • 1. (Adept) al cauzalismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: