3 intrări
14 definiții
din care- explicative (11)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
catortosit1 sn [At: MDA ms / V: catar- / Pl: ~uri / E: catortosi] (Îvr) 1 Catortosire (1). 2 Parvenire. 3 Izbutire. 4 Catortosire (4).
catortosit2, ~ă a [At: MDA ms / V: catar~ / Pl: ~iți, ~e / E: catortosi] (Îvr) 1 Care este pus la cale. 2 Parvenit2. 3 Izbutit2. 4 Executat cu succes.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catarosi v vz catortosi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catarosit1 sn vz catortosit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catarosit2, ~ă a vz catortosit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catartosi v vz catortosi
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catartosit1 sn vz catortosit1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catartosit2, ~ă a vz catortosit2
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catortosi [At: ALECSANDRI, T. 1775 / V: catar- / Pzi: ~sesc / E: ngr ϰατορθόνο (viit lui ϰατορθώσω)] (Îvr) 1 vt A pune la cale. 2 vi A parveni. 3 vi A izbuti. 4 vt A executa ceva cu succes.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
catartosésc, V. catortosesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
catortosésc v. tr. (ngr. katorthóno, viit. -óso, id.). Sec. 18-19. Reușesc. – Și catartosesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CATORTOSI vb. v. izbuti, reuși.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
catortosi vb. v. IZBUTI. REUȘI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
catortosi (-sesc, -it), vb. – A ajunge la un rezultat bun, a avea succes, a reuși. Ngr. ϰατορθόω, viitor ϰατορθόώσω „a aranja” (DAR, Gáldi 162). Înv., (sec. XVIII).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|