4 definiții pentru cationit

cationít sm [At: LTR2 / P: ~ti-o~ / Pl: ~iți / E: eg cationite] Substanță schimbătoare de cationi.

CATIONÍT s.m. (Chim.) Substanță schimbătoare de cationi. [Pron. -ti-o-. / < engl. cationite].

CATIONÍT s. m. substanță schimbătoare de cationi, pentru tratarea apei împotriva dedurizării, deferizării etc. (< engl. cationite)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CATIONIT (< fr. {i}) s. m. Substanță naturală sau sintetică, organică sau minerală capabilă să rețină cationii dintr-o soluție prin schimb cu ionul de sodiu sau de hidrogen pe care-i conține; este folosit la dedurizarea și deferizarea apei.

Intrare: cationit
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cationit
  • cationitul
  • cationitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cationit
  • cationitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)