10 definiții pentru catastrofism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

catastrofísm sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr catastrophisme] Teorie a lui Georges Cuvier, care atribuie cataclismelor periodice schimbările geologice și biologice survenite pe suprafața terestră.

CATASTROFÍSM s. n. Teorie potrivit căreia toate schimbările din istoria pământului se datorează unor catastrofe periodice, urmate de noi acte de creație. – Din fr. catastrophisme.

CATASTROFÍSM s. n. Teorie potrivit căreia toate schimbările din istoria pământului s-ar datora unor catastrofe periodice, urmate de noi acte de creație. – Din fr. catastrophisme.

CATASTROFÍSM s.n. Teorie antievoluționistă, susținută de Cuvier, care atribuie cataclismelor schimbările geologice și biologice survenite pe suprafața terestră. [< fr. catastrophisme].

CATASTROFÍSM s. n. 1. teorie care atribuie cataclismelor toate schimbările geologice și biologice survenite pe suprafața terestră. 2. termen pentru denumirea literaturii de science-fiction, invadată de extratereștri. (< fr. catastrophisme)

catastrofísm s. n.Catastrofismul. Acesta este termenul pe care, prezentând ultimele noutăți editoriale, «Le Nouvel Observateur» îl folosește pentru un nou roman de science-fiction [...] E vorba de o invazie a unor extratereștri sanguinari.” R.l. 6 III 75 p. 22 (din fr. catastrophisme; DEX, DN3 – alt sens)

CATASTROFÍSM m. Teorie care susține că în istoria Pământului ar interveni periodic mari catastrofe, urmate de schimbări calitative și cantitative în lumea organică și anorganică. /<fr. catastrophisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CATASTROFISM (< fr.) s. n. Teorie potrivit căreia în istoria Pămîntului, după lungi perioade de repaus, ar interveni revoluții explozive (cataclisme) ce schimbă radical înfățișarea planetei, distrugînd și lumea organică. Explicit formulat (1812), de paleontologul francez, G. Cuvier, c. a fost dezvoltat de alți naturaliști (A.M. D’Orbigny, L. Élie de Beaumont ș.a.), care au stabilit chiar și numărul cataclismelor, urmate de „acte de creație” a speciilor. V. evoluționism (1).

Intrare: catastrofism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catastrofism
  • catastrofismul
  • catastrofismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • catastrofism
  • catastrofismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

catastrofism

  • 1. Teorie potrivit căreia toate schimbările din istoria pământului se datorează unor catastrofe periodice, urmate de noi acte de creație.
    surse: DEX '09 DN
  • 2. Termen pentru denumirea literaturii de science-fiction, invadată de extratereștri.
    surse: MDN '00

etimologie: