16 definiții pentru cataif
din care- explicative (10)
- morfologice (5)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CATAIF, cataifuri, s. n. Prăjitură preparată din două straturi de tăiței foarte fini, prăjiți și însiropați, între care se pune un strat gros de frișcă. – Din tc. katayıf (lit. kadayıf), ngr. kataífi.
cataif [At: NEGRUZZI, S.I, 286 / V: cada~ / Pl: ~uri / E: tc katayif] 1 sn (Înv) Tăieței subțiri. 2 a (Înv; îs) Tutun ~ Tutun tăiat fin. 3 sn Prăjitură preparată din două straturi de tăieței foarte fini, prăjiți și însiropați, între care se pune un strat gros de frișcă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CATAIF, cataifuri, s. n. Prăjitură preparată din două straturi de tăiței foarte fini, prăjiți și însiropați, între care se pune un strat gros de frișcă. – Din tc. katayıf (lit. kadayıf), ngr. kataífi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CATAIF, cataifuri, s. n. Prăjitură făcută din două straturi de tăiței foarte subțiri, prăjiți în unt și stropiți cu sirop, între care se pune frișcă. Cine știe ca să facă... cataifuri și caimac? ALECSANDRI, T. I 356. Cataifurile treceau pe dinaintea lui fără măcar să le atingă. NEGRUZZI, S.I 286. – Pl. și; cataife.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CATAIF, cataifuri, s. n. Prăjitură făcută din două straturi de tăiței prăjiți între care se pune frișcă. – Tc. kataıf.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CATAIF ~uri n. Prăjitură preparată din două straturi de tăieței prăjiți și însiropați, între care se pune un strat de frișcă. [Sil. -ta-if] /<turc. kataif, ngr. kataifi
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cataif n. prăjitură turcească din tăieței foarte fin împâsliți (ca găitanele de catifea), cu miere și nuci sau migdale pisate cu puțină aromă: cataifurile treceau pe dinaintea lui fără măcar să le atingă NEGR. [Turc. KATAIF (pl. d. katifè, catifea)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cataíf (sud) și cadaif (est) n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] kataiĭf, pop. kadaĭif, pl. de la katife, catifea). Un fel de prăjitură compusă din fire foarte supțirĭ de fidea opărite cu sirop și în mijlocu cărora e un strat de cremă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
cadaif sn vz cataif
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cadaif, V. cataif.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cataif s. n., pl. cataifuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cataif s. n., pl. cataifuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cataif s. n., pl. cataifuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cataif, pl. cataifuri
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
cataif.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cataif (cataifuri), s. n. – Dulce oriental, cu cremă cu zahăr și frișcă. – Mr. gădăife. Tc. kataif (Roesler 595; Șeineanu, II, 93; Lokotsch 1125; Ronzevalle 134); cf. ngr. γϰανταῖφι, bg. kadaif. Cuvîntul tc. este pl. de la kadife, cf. catifea.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cataif, cataifurisubstantiv neutru
- 1. Prăjitură preparată din două straturi de tăiței foarte fini, prăjiți și însiropați, între care se pune un strat gros de frișcă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cine știe ca să facă... cataifuri și caimac? ALECSANDRI, T. I 356. DLRLC
- Cataifurile treceau pe dinaintea lui fără măcar să le atingă. NEGRUZZI, S.I 286. DLRLC
-
- comentariu Plural și: cataife. DLRLC
etimologie:
- katayıf (literar kadayıf) DEX '09 DEX '98
- kataífi DEX '09