12 definiții pentru caschetă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CASCHÉTĂ, caschete, s. f. 1. Șapcă mare, rotundă, cu cozoroc, care face parte din echipamentul militarilor. 2. Cască (2). – Din fr. casquette.

caschétă sf [At: TEODOREANU, M. II, 307 / V: caschét sn / Pl: ~te / E: fr casquette] 1 Un fel de șapcă de stofa, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. 2 Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic folosit de înotători pentru a feri părul de apă.

CASCHÉTĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic, folosit pentru a feri părul de apă. – Din fr. casquette.

CASCHÉTĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc (făcînd parte de obicei din uniforma militarilor). V. chipiu, șapcă.

CASCHÉTĂ, caschete, s. f. Un fel de șapcă de stofă, cu fundul larg și rotund și cu cozoroc, care face parte, de obicei, din uniforma militarilor. ♦ Acoperământ pentru cap din cauciuc, folosit de înotători. – Fr. casquette.

CASCHÉTĂ s.f. Șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. ♦ Acoperământ de cap din cauciuc, folosit de înotători pentru a nu-și uda părul. [< fr. casquette].

CASCHÉTĂ s. f. șapcă cu cozoroc și cu fundul rotund și larg. (< fr. casquette)

CASCHÉTĂ ~e f. 1) Șapcă de stofă cu fundul lat și rotund. 2) Acoperământ de protecție pentru cap folosit de înotători. /<fr. casquette

caschetă f. un fel de șapcă cu cozoroc (= fr. casquette).

*caschétă f., pl. e (fr. casquette). Șapcă. Beretă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caschétă s. f., g.-d. art. caschétei; pl. caschéte

Intrare: caschetă
caschetă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casche
  • cascheta
plural
  • caschete
  • caschetele
genitiv-dativ singular
  • caschete
  • caschetei
plural
  • caschete
  • caschetelor
vocativ singular
plural

caschetă

  • 1. Șapcă mare, rotundă, cu cozoroc, care face parte din echipamentul militarilor.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Acoperământ pentru cap din cauciuc sau din material plastic, folosit pentru a feri părul de apă; cască.
    surse: DEX '09 DN sinonime: cască

etimologie: