O definiție pentru carismatism


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carismatísm s. n.

Intrare: carismatism
carismatism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carismatism
  • carismatismul
  • carismatismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • carismatism
  • carismatismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)