3 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caricat, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. I, VI / Pl: ~ați, ~e / E: carica1] (Iuz) Caricaturizat.

carica1 vt [At: CONTEMP., Seria II, 1948, nr. 108, 11/5 / Pzi: ~chez / E: it caricare] 1 (Iuz) A caricaturiza. 2 A încărca o navă.

căricat, ~ă a [At: ANON. CAR. / V: ~igat, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: cărica] (Reg) 1 Rotund. 2 Rotat. 3 (Îs) Măr ~ Soi de măr timpuriu.

CARICÁ vb. I. tr. A încărca o navă. [< it. caricare].

CARICÁ vb. tr. 1. a încărca o navă. 2. a exagera, a șarja. (< it. caricare, lat. carricare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caricá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carícă


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CARICA L., CARICA, fam. Caricaceae. Gen originar din America tropicală și subtropicală, cca 40 specii, arbuști sau arbori (pînă la 10 m înălțime). Tulpină moale, falsă, cu urme lăsate de frunzele căzute. Frunze mari, persistente, coriacee, lung-pețiolate, simple, lobate sau palmat-sectate, verzi-gălbui. La plantele femele frunzele sînt mai puțin lobate. Plantă dioică. Flori galbene, mărunte, cele femele în corimbi scurți, cu corola liberă sau concrescută la bază, cele mascule în panicule lung-pedunculate și corola concrescută în formă de pîl- nie sau tub. Fruct galben-roșiatic, se aseamănă la gust cu pepenele galben. Semințe mici, negre, acoperite de un arii mucilaginos. în condiții de seră se obțin numai în urma polenizării artificiale. Fructifică în al 3-lea sau al 4-lea an de la însămînțare.

Intrare: caricat
caricat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caricat
  • caricatul
  • caricatu‑
  • carica
  • caricata
plural
  • caricați
  • caricații
  • caricate
  • caricatele
genitiv-dativ singular
  • caricat
  • caricatului
  • caricate
  • caricatei
plural
  • caricați
  • caricaților
  • caricate
  • caricatelor
vocativ singular
plural
Intrare: Carica (gen de plante)
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carica
  • caricare
  • caricat
  • caricatu‑
  • caricând
  • caricându‑
singular plural
  • cari
  • caricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caric
(să)
  • caric
  • caricam
  • caricai
  • caricasem
a II-a (tu)
  • carici
(să)
  • carici
  • caricai
  • caricași
  • caricaseși
a III-a (el, ea)
  • cari
(să)
  • carice
  • carica
  • carică
  • caricase
plural I (noi)
  • caricăm
(să)
  • caricăm
  • caricam
  • caricarăm
  • caricaserăm
  • caricasem
a II-a (voi)
  • caricați
(să)
  • caricați
  • caricați
  • caricarăți
  • caricaserăți
  • caricaseți
a III-a (ei, ele)
  • cari
(să)
  • carice
  • caricau
  • carica
  • caricaseră
Carica (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Carica
Intrare: căricat
căricat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)