2 intrări
12 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARENÁTĂ ~e f. 1) la pl. Subclasă de păsări, având sternul prevăzut cu carenă. 2) Pasăre din această subclasă. /<fr. carinates
CARENÁT, -Ă, carenați, -te, adj., s. f. 1. Adj. În formă de carenă (1), de luntre. 2. S. f. pl. Grup de vertebrate ce cuprinde majoritatea ordinelor existente de păsări, având ca trăsătură principală sternul foarte bine dezvoltat, prevăzut cu o carenă (2). – Din fr. caréné.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
carenát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: carena] 1-5 Carenaj (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
carenat2, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: fr caréné] 1 a În formă de carenă (1). 2 sfp Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARENÁT, -Ă, carenați, -te, adj., s. f. 1. Adj. În formă de carenă (1), de luntre. 2. S. f. pl. Păsări care au sternul prevăzut cu o carenă (2). – Din fr. caréné.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CARENÁT, -Ă adj. În formă de carenă, de luntre. [Cf. fr. caréné].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARENÁTE s.f.pl. Subclasă de păsări având sternul prevăzut cu carenă (4) [în DN]; (la sg.) pasăre din această subclasă. [Sg. (după unele surse) carenată, (după altele) carenat. / < fr. carinates].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARENÁTE s. f. pl. subclasă de păsări având sternul prevăzut cu carenă (4). (< fr. carinates)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARENÁT ~tă (~ți, ~te) bot. Care ține de carenă; propriu carenei. /<fr. caréné
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
carenátă s. f., g.-d. art. carenátei; pl. carenáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carenátă s. f., pl. carenáte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*carenát adj. m., pl. carenáți; f. carenátă, pl. carenáte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
carenată
- 1. (la) plural Grup de vertebrate ce cuprinde majoritatea ordinelor existente de păsări, având ca trăsătură principală sternul foarte bine dezvoltat, prevăzut cu o carenă.surse: DEX '09 DN
- surse: DN
-
etimologie:
- limba franceză carénésurse: DEX '98 DEX '09
carenat
- 1. În formă de carenă, de luntre.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză carénésurse: DEX '09 DEX '98 DN