2 intrări
18 definiții
din care- explicative (11)
- morfologice (6)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARBONATARE s. f. Reacție chimică la care participă dioxidul de carbon și un hidroxid, din care rezultă un carbonat. – V. carbonata.
carbonatare sf [At: DEX2 / Pl: ~tări / E: carbonata] Reacție chimică la care participă bioxidul de carbon și un hidroxid, din care rezultă un carbonat (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARBONATARE s. f. Reacție chimică la care participă bioxidul de carbon și un hidroxid, din care rezultă un carbonat. – După fr. carbonation.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CARBONATARE s. f. Reacție chimică la care participă bioxidul de carbon din aer și hidroxidul de calciu din varul stins și din care rezultă carbonatul de calciu. – După fr. carbonatation.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CARBONATARE s.f. (Chim.) Reacție chimică produsă cu participarea bioxidului de carbon din aer și a hidroxidului de calciu din varul nestins, din care rezultă carbonatul de calciu. [< carbonata, după fr. carbonatation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARBONATARE s. f. 1. reacție chimică de transformare a hidroxizilor de carbon în carbonați, cu participarea bioxidului de carbon. 2. operația de tratare cu bioxid de carbon a zemurilor la fabricarea zahărului, pentru purificare. (< carbonata)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARBONATA, pers. 3 carbonatează, vb. I. Tranz. A transforma în carbonat. – Din fr. carbonater.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARBONATA, pers. 3 carbonatează, vb. I. Tranz. A transforma în carbonat. – Din fr. carbonater.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
carbonata vt [At: DEX2 / Pzi: 3 ~tează / E: fr carbonater] A transforma în carbonat (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARBONATA vb. I. tr. A transforma în carbonat; a supune operației de carbonatare. [< fr. carbonater].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARBONATA vb. tr. a supune operației de carbonatare. (< fr. carbonater)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A CARBONATA pers. 3 ~ează tranz. A transforma în carbonat. /<fr. carbonater
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
carbonatare s. f., g.-d. art. carbonatării
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carbonatare s. f., g.-d. art. carbonatării
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carbonatare s. f., g.-d. art. carbonatării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
carbonata (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. carbonatez, 3 carbonatează; conj. prez. 1 sg. să carbonatez, 3 să carbonateze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
carbonata (a ~) vb., ind. prez. 3 carbonatează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carbonata vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carbonatează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
carbonatare, (engl.= carbonatization) 1. proces de depunere a carbonaților sau de înlocuire prin carbonați a unor min. preexistente, care au în compoziția lor oxizi de Ca, Mg, Na, K, Fe și care eliberează aceste elemente în contact cu apele bicarbonatate în care este dizolvat CO2. C. este un proces supergen care se manifestă în scoarța de alterare și conduce la formarea de cruste (caliche) sau acumulări concreționare sau pulverulente; de asemenea, poate fi efectul unor procese diagenetice sau al acțiunilor hidro-termale, slab acide; 2. procesul de introducere a CO2 într-un fluid.
- sursa: Petro-Sedim
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
carbonatare, carbonatărisubstantiv feminin
- 1. Reacție chimică la care participă dioxidul de carbon și un hidroxid, din care rezultă un carbonat. DEX '09 DN
- 2. Operația de tratare cu bioxid de carbon a zemurilor la fabricarea zahărului, pentru purificare. MDN '00
etimologie:
- carbonata DEX '09 DN
- carbonation DEX '98 DN
carbonata, carbonatezverb
- 1. A transforma în carbonat. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- carbonater DEX '09 DEX '98 DN