2 intrări
9 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
carava sf [At: TDRG / Pl: ~le / E: nct] (Mol) Unealtă de făcut saltele, constând dintr-un lemn înconvoiat în formă de arc, ale cărui capete sunt legate printr-o coardă.
CARAVĂ, carave, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. – Et. nec.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARAVĂ, carave, s. f. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
caravă1 sf [At: DEX2 / Pl: ~ve / E: nct] Unealtă de pescuit, de forma unei capcane deschise, care se instalează în locurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARAVĂ ~e f. Unealtă de pescuit cu care se prind plătici și șalăi. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
caravă f. o parte a cimpoiului (v. cimpoiu). [Origină necunoscută].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
caravă (unealtă de pescuit) (reg.) s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
caravă s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
caravă s. f., g.-d. art. caravei; pl. carave
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
carava, caravale, s.f. (reg., înv.) lemn încovoiat în formă de arc, cu capetele legate printr-o coardă, folosit în facerea saltelelor; drâng.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F149) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
caravă, caravesubstantiv feminin
- 1. Unealtă de pescuit de forma unei capcane deschise, care se instalează în lacurile litorale și în bălți pentru prinderea plăticii și a șalăului. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.