11 definiții pentru caraban


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARABÁN, carabani, s. m. (Entom.; reg.) Nasicorn. – Cf. alb. karabishte.

CARABÁN, carabani, s. m. (Entom.; reg.) Nasicorn. – Cf. alb. karabishte.

carabán1 sm [At: MARIAN, INS. 34 / V: ~nă sf / Pl: ~i / E: ns cf alb karabishte] (Ent; reg) 1 Nasicorn (Oryctes nasicornis). 2 Rădașcă {Lucarnus cervus).

carabán2 s [At: C V, 1949, nr. 8, 32 / E: nct] 1-2 (Îe; îoc handicap) A-și lua (sau a da cuiva) ~ A lua sau a da cuiva avans (pornind înainte sau rămânând în urmă) într-o întrecere sportivă.

CARABÁN, carabani, s. m. (Entom.) Nasicorn. – Comp. alb. karabishte.

CARABÁN ~i m. Gândac de talie mare, de culoare castanie, cu un corn întors spre spate; nasicorn. /cf. alb. karabishte


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carabán (reg.) s. m., pl. carabáni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARABÁN s. v. rădașcă, răgace.

CARABAN s. (ENTOM.; Oryctes nasicornis) nasicorn, (reg.) dubălar, forfecar, nascorniță, băligar-cu-corn, (Transilv.) taurul-lui-Dumnezeu.

Intrare: caraban
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caraban
  • carabanul
  • carabanu‑
plural
  • carabani
  • carabanii
genitiv-dativ singular
  • caraban
  • carabanului
plural
  • carabani
  • carabanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

caraban

  • 1. entomologie regional Gândac de talie mare, de culoare castanie, cu un corn întors spre spate.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: nasicorn

etimologie: