3 intrări
23 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CAPITULÁRII s. n. pl. Acte legislative emanate de la regi, divizate în capitole. – Din fr. capitulaires.
CAPITULÁRII s. n. pl. Acte legislative emanate de la regi, divizate în capitole. – Din fr. capitulaires.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
capitulárii snp [At: DEX2 / E: fr capitulaires] Acte legislative emise de regi, divizate în capitole (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPITULÁRII s.f.pl. (Ist.) Acte legislative emanate de la regi și divizate în capitole. [< fr. capitulaires, cf. lat. capitulum – capitol].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAPITULÁRII s. f. pl. acte legislative emanate de la regi, împărțite în capitole. (< fr. capitulaires)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CAPITULÁRE, capitulări, s. f. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei. – V. capitula.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAPITULÁRE, capitulări, s. f. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei. – V. capitula.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
capitular1 sm [At: DOSOFTEI, V.S. 141/1 / V: ~iclariu / Pl: ~i / E: capitul1 + -ar] (Înv) Membru al unui capitul1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
capitular2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~i, ~e / E: fr capitulaire] 1 Care aparține capitulului1 (1) unei dioceze. 2 Care se referă la capitul1 (1). 3 Care provine de la un capitul1 (1). 4 Specific unui capitul1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
capitulare sf [At: MARX, C. 34 / Pl: ~lări / E: capitula] 1 (D. o armată, o cetate, un stat etc.) încetare a ostilităților și acceptare a condițiilor impuse de învingător Si: capitulație (1). 2 (Fig; d. oameni) Cedare în fața piedicilor, a greutăților etc. Si: renunțare. 3 (Fig; d. oameni) Încetare a unei acțiuni, a unei discuții etc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPITULÁRE, capitulări, s. f. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei. Convenție de capitulare. ♦ Fig. Părăsire a unei poziții ideologice, înfrîngere (într-o discuție sau într-o chestiune oarecare). Vartolomeu Diaconu se înduioșă de această prea repede capitulare. C. PETRESCU, A. 279.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CAPITULÁRE, capitulări, s. f. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CAPITULÁRE s.f. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei. [< capitula].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CAPITULÁR, -Ă adj. referitor la capitul1, la canonici. ♦ cancelar ~ = canonic director de studii în școlile catedralelor din evul mediu; scrisoare ~ă = scrisoare care notifică canoanele unui conciliu. (< fr. capitulaire)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capitular a. ce ține de un capitul: vicar capitular. ║ n. culegere de ordonanțe ale regilor francezi din a doua rasă: Capitularele lui Carol Magnu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*capitulár, -ă adj. (mlat. capitularis). Relativ la capitul, la corpu canonicilor catolicĭ: adunare capitulară. Legĭ capitulare, făcute de regiĭ Franciiĭ în evu mediŭ și împărțite în capitule.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
capitulárii (acte) s. n. pl.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capitulárii (acte regale divizate în capitole) s. n. pl.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
capituláre (predare) s. f., g.-d. art. capitulắrii; pl. capitulắri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
capitulár adj. m., pl. capitulári; f. sg. capituláră, pl. capituláre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
capituláre (predare) s. f., g.-d. art. capitulării; pl. capitulări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CAPITULÁRE s. v. cedare, renunțare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N92) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
capitularii
- 1. Acte legislative emanate de la regi, divizate în capitole.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză capitulairessurse: DEX '09 DEX '98 DN
capitulare
- 1. Acțiunea de a capitula și rezultatul ei.exemple
- Convenție de capitulare.surse: DLRLC
- 1.1. figurat Părăsire a unei poziții ideologice, înfrângere (într-o discuție sau într-o chestiune oarecare).surse: DLRLC un exempluexemple
- Vartolomeu Diaconu se înduioșă de această prea repede capitulare. C. PETRESCU, A. 279.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- vezi capitulasurse: DEX '09 DEX '98 DN