capanlău m. odinioară, neguțător turc care venia în țară să cumpere dela săteni proviziunile (grâu, unt, miere, său) pentru îndestularea Împărăției și a garnizoanelor din cetățile dunărene: capanlăii au tăiat nartul grâului la schelele Dunării pe șase lei chila și pe cinci parale ocaua de unt și de miere GHICA. [Turc. KAPANLY (v. capan)].