3 definiții pentru cantatrice


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cantatrice ț. cântăreață de profesiune care are talent și cântă pe scenă.

*cantatríce f. (lat. cantátrix, -tricis). Rar. Cîntăreață de profesiune.

cîntăréț, -eáță s., pl. f. ețe. Care știe să cînte din gură. Care are profesiunea de a cînta din gură. Dascal, acela care cîntă la strană în biserică. Fig. Poet, rapsod, bard. – Fem. și cantatrice.

Intrare: cantatrice
cantatrice substantiv feminin
substantiv feminin (F104)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cantatrice
  • cantatricea
plural
  • cantatrice
  • cantatricele
genitiv-dativ singular
  • cantatrice
  • cantatricei
plural
  • cantatrice
  • cantatricelor
vocativ singular
plural