8 definiții pentru campanulacee


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAMPANULACÉE, campanulacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale, caracterizate prin frunze alterne simple și flori hermafrodite, albastre-violacee sau albe, de forma unui clopoțel; (și la sg.) plantă din această familie. – Din fr. campanulacée.

campanulacée sfp [At: DEX2 / E: fr campanulacées] 1 (Lpl) Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale, caracterizată prin frunze alterne simple și flori hermafrodite albastre-violacee sau albe, de forma unui clopoțel. 2 (Lsg) Exemplar de campanulacee (1).

CAMPANULACÉE s. f. pl. Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale, caracterizate prin frunze alterne simple și flori hermafrodite, albastre-violacee sau albe, de forma unui clopoțel. – Din fr. campanulacées.

CAMPANULACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee, având ca tip campanula; (la sg.) plantă din această familie; campanulă. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. campanulacées].

CAMPANULACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate gamopetale: campanula. (< fr. campanulacées)

CAMPANULACÉE ~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee, tropicale, având frunze alterne simple și flori albastre-violete în formă de clopoțel (reprezentant: campanula). 2) Plantă din această familie. [Art. campanulaceea; G.-D. campanulaceei; Sil. -ce-e] /<fr. campanulacées


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

campanulacée s. f., art. campanulacéea, g.-d. art. campanulacéei; pl. campanulacée

campanulacée s. f., pl. campanulacée

Intrare: campanulacee
campanulacee substantiv feminin
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • campanulacee
  • campanulaceea
plural
  • campanulacee
  • campanulaceele
genitiv-dativ singular
  • campanulacee
  • campanulaceei
plural
  • campanulacee
  • campanulaceelor
vocativ singular
plural

campanulacee

  • 1. (la) plural Familie de plante erbacee din regiunile temperate și subtropicale, caracterizate prin frunze alterne simple și flori hermafrodite, albastre-violacee sau albe, de forma unui clopoțel.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: