5 definiții pentru cameniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cámeniță sf [At: H VIII, 60 / V: ~mn~, cămin~, cắmiriță, căm~ / A: ~ níță / Pl: ~țe / E: mg camence] (Reg) 1 Cuptor vechi. 2 Cuptor de olane sau lespezi de piatră, așezate pe o vatră cu trei picioare și buduroi. 3 Sobă.

CAMENIȚĂ s.f. (Ban., Trans. SV) Cuptor, sobă. Ca-nfocată camenița. . . Pre ei toți îi cutropă. VCC, 46. Fornax. Camenycza. Kemenicze. LEX. MARS., 207 ; cf. PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW. Etimologie: magh. kemence. Cf. cămin.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÁMENIȚĂ s. v. cămin, cuptor, sobă, vatră.

cameniță s. v. CĂMIN. CUPTOR. SOBĂ. VATRĂ.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cameníță (cameníțe), s. f. – Sobă. – Var. căminiță. Mag. kemence (DAR). În Trans. Din sl. kamenĭ „piatră”, după Miklosich, Lexicon, 281; este însă evident că avem a face cu un dublet al lui cămin.

Intrare: cameniță
cameniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cameniță
  • camenița
plural
  • camenițe
  • camenițele
genitiv-dativ singular
  • camenițe
  • cameniței
plural
  • camenițe
  • camenițelor
vocativ singular
plural