4 definiții pentru cambriola


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cambriola vt [At: DN3 / P: ~bri-o~ / Pzi: ~ lez / E: fr cambrioler] (Frm) 1 A da o spargere. 2 A fura prin efracție.

CAMBRIOLÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A face o spargere, a fura prin efracție. [Pron. -bri-o-. / < fr. cambrioler].

CAMBRIOLÁ vb. tr. a face o spargere, a fura prin efracție. (< fr. cambrioler)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cambriolá vb. (sil. -bri-o-), ind. prez. 1 sg. cambrioléz, 3 sg. și pl. cambrioleáză

Intrare: cambriola
  • silabație: -bri-o-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cambriola
  • cambriolare
  • cambriolat
  • cambriolatu‑
  • cambriolând
  • cambriolându‑
singular plural
  • cambriolea
  • cambriolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cambriolez
(să)
  • cambriolez
  • cambriolam
  • cambriolai
  • cambriolasem
a II-a (tu)
  • cambriolezi
(să)
  • cambriolezi
  • cambriolai
  • cambriolași
  • cambriolaseși
a III-a (el, ea)
  • cambriolea
(să)
  • cambrioleze
  • cambriola
  • cambriolă
  • cambriolase
plural I (noi)
  • cambriolăm
(să)
  • cambriolăm
  • cambriolam
  • cambriolarăm
  • cambriolaserăm
  • cambriolasem
a II-a (voi)
  • cambriolați
(să)
  • cambriolați
  • cambriolați
  • cambriolarăți
  • cambriolaserăți
  • cambriolaseți
a III-a (ei, ele)
  • cambriolea
(să)
  • cambrioleze
  • cambriolau
  • cambriola
  • cambriolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)