opțiuni

2 intrări

38 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALCIFICÁRE, calcificări, s. f. Acțiunea de a se calcifica. [Var.: calcifiére s. f.] – V. calcifica.

CALCIFICÁRE, calcificări, s. f. Acțiunea de a se calcifica. [Var.: calcifiére s. f.] – V. calcifica.

CALCIFICÁRE, calcificări, s. f. Acțiunea de a se calcifica; calcifiere.

CALCIFICÁRE, calcificări, s. f. Acțiunea de a se calcifica.

CALCIFICÁRE s.f. Acțiunea de a se calcifica; depunere a sărurilor de calciu în țesuturile vii, provocând întărirea acestora. [Var. calcifiere s.f. / < calcifica].

CALCIFIÁ vb. I v. calcifica.

CALCIFIÁ vb. I v. calcifica.

CALCIFICÁ, pers. 3 calcífică, vb. I. Refl. 1. (Despre țesuturi, oase, leziuni pulmonare etc.) A se întări prin depunerea sărurilor de calciu. 2. (Despre substanțe) A se îmbogăți în carbonat de calciu. [Var.: (rar) calcifiá vb. I] – După fr. calcifier.

CALCIFIÉRE s. f. v. calcificare.

CALCIFIÉRE s. f. v. calcificare.

CALCIFICÁ, pers. 3 calcífică, vb. I. Refl. 1. (Despre țesuturi, oase, leziuni pulmonare etc.) A se întări prin depuneri de săruri de calciu. 2. (Despre diverse substanțe) A se îmbogăți în carbonat de calciu. [Var.: calcifiá vb. I] – După fr. calcifier.

CALCIFIÁ, pers. 3 calcifiază, vb. I. Refl. A se calcifica. – Pronunțat: -fi-a.

CALCIFICÁ, pers. 3 calcifică, vb. I. Refl. (Despre țesuturi, oase, tendoane, leziuri pulmonare, artere etc.) A se întări prin depunere de săruri de calciu.

CALCIFIÉRE, calcifieri, s. f. Depunerea sărurilor de calciu în (sau pe) anumite țesuturi din organismele vii, avînd ca urmare întărirea lor.

CALCIFIÁ, pers. 3 calcifiază, vb. I. Refl. A se calcifica. [Pr.: -fi-a] – Din calcifiat.

CALCIFICÁ, pers. 3 calcífică, vb. I. Refl. 1. (Despre țesuturi, oase, leziuni pulmonare etc.) A se întări prin depunere de săruri de calciu. 2. (Despre diverse substanțe) A se îmbogăți în carbonat de calciu. – Din calciu.

CALCIFIÉRE, calcifieri, s. f. Depunerea sărurilor de calciu, în (sau pe) anumite țesuturi din organismele vii, având ca urmare întărirea lor. [Pr.: -fi-e-] – V. calcifia.

CALCIFIÁ vb. I. v. calcifica.

CALCIFICÁ vb. I. refl. 1. (Despre țesuturi, oase etc.) A se întări prin depunere de săruri de calciu. 2. (Despre substanțe) A se îmbogăți în carbonat de calciu. [Var. calcifia vb. I. / după fr. calcification].

CALCIFIÉRE s.f. v. calcificare.

CALCIFIÁ vb. refl. a se calcifica. (după fr. calcifier)

CALCIFICÁ vb. refl. 1. (despre țesuturi) a se întări prin depunere de săruri de calciu; a se calcifia. 2. (despre substanțe) a se îmbogăți în carbonat de calciu. (după fr. calcification)

A SE CALCIFICÁ pers. 3 se calcífică intranz. 1) (despre țesuturi) A se întări prin depunere de calciu. 2) (despre substanțe) A acumula carbonat de calciu. /Din calciu

arată toate definițiile

Intrare: calcifica / calcifia
verb (V14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • calcifica
  • calcificare
  • calcificat
  • calcificatu‑
  • calcificând
  • calcificându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • calcifică
 (să)
  • calcifice
  • calcifica
  • calcifică
  • calcificase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • calcifică
 (să)
  • calcifice
  • calcificau
  • calcificară
  • calcificaseră
verb (V211)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • calcifia
  • calcifiere
  • calcifiat
  • calcifiatu‑
  • calcifiind
  • calcifiindu‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • calcifiază
 (să)
  • calcifieze
  • calcifia
  • calcifie
  • calcifiase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • calcifiază
 (să)
  • calcifieze
  • calcifiau
  • calcifiară
  • calcifiaseră
Intrare: calcificare / calcifiere
calcificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calcificare
  • calcificarea
plural
  • calcificări
  • calcificările
genitiv-dativ singular
  • calcificări
  • calcificării
plural
  • calcificări
  • calcificărilor
vocativ singular —
plural —
calcifiere substantiv feminin
  • silabație: -fi-e-re
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calcifiere
  • calcifierea
plural
  • calcifieri
  • calcifierile
genitiv-dativ singular
  • calcifieri
  • calcifierii
plural
  • calcifieri
  • calcifierilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

calcificare / calcifiere calcifiere

  • 1. Acțiunea de a se calcifica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

  • vezi calcifica
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

calcifica / calcifia calcifia

  • 1. (Despre țesuturi, oase, leziuni pulmonare etc.) A se întări prin depunerea sărurilor de calciu.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 2. (Despre substanțe) A se îmbogăți în carbonat de calciu.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: