O definiție pentru calambur-anecdotă


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

calambur-anecdotă2 (fr. calembour), figură de compoziție realizată cu ajutorul celorlalte figuri (simple) generate de echivocul fonologic și lexical și încadrate într-o mică relatare, al cărei final îl reprezintă o expresie sau un enunț cu efect de poantă (P): „Tot asemine voi păstra cea mai adâncă taină asupra unui război omeric [hiperbolă] avut cu niște amazoane [metaforă] în catrințe, care culegeau poame într-o livadă, și care văzându-ne că sărim peste un gard și că înaintăm spre ele ca niște zmei [comparație hiperbolică], spre a le lua câteva poame, au început a ne împroșca cu coarne, râzând și strigându-ne: «Nu șuguiți, domnilor, cu coarnele, că vi se pot prinde de frunte». Noi am răspuns cu mărinimie că nu, suntem însurați.” (V. Alecsandri)

Intrare: calambur-anecdotă
calambur-anecdotă substantiv neutru
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • calambur-anecdo
  • calamburul-anecdo
plural
  • calambururi-anecdo
  • calambururile-anecdo
genitiv-dativ singular
  • calambur-anecdo
  • calamburului-anecdo
plural
  • calambururi-anecdo
  • calambururilor-anecdo
vocativ singular
plural