Definiția cu ID-ul 428209:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
calamandros (-oase), s. n. – Revoltă, dezordine, harababură, vacarm. – Var. chilimandros. Origine expresivă, ca în șandramaua, hond(o)ra-bond(o)ra, etc. Derivarea din țig. kelimangere „dansatori” (Graur, BL, III, 186) nu pare posibilă. După Scriban, este var. de la hărmălaie.