6 definiții pentru cacogeneză


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cacogenéză sf [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr cacogénèse] (Med) Dezvoltare anormală a unui organ.

CACOGENÉZĂ, cacogeneze, s. f. (Med.) Dezvoltare anormală a unui organ. – Din fr. cacogenèse.

CACOGENÉZĂ, cacogeneze, s. f. (Med.) Dezvoltare anormală a unui organ. – Din fr. cacogenèse.

CACOGENÉZĂ s.f. Dezvoltare anormală a unui organ. [< fr. cacogenèse, cf. gr. kakos – rău, genesis – naștere].

CACOGENÉZĂ s. f. (biol.) 1. dezvoltare anormală a unui organ. 2. incapacitate de hibridare. (< fr. cacogenèse)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cacogenéză s. f., pl. cacogenéze


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CACO- „urît, greșit, defectuos”. ◊ gr. kakos „rău” > fr. caco-, it. id., engl. id., germ. kako- > rom. caco-.~chilie (v. -chilie), s. f., stare patologică a sucului gastric; ~colie (v. -colie1), s. f., stare anormală a fierii; ~epie (v. -epie), s. f., pronunție greșită; ~fazie (v. -fazie), s. f., vorbire incorectă, cu deformarea și substituirea cuvintelor; ~fonie (v. -fonie1), s. f., asociație dezagreabilă de sunete sau de cuvinte; ~gen (v. -gen1), adj., (despre plante) care prezintă structură genetică nefavorabilă; sin. cacogenic; ~genic (v. -genic), adj., cacogen*; ~geneză (v. -geneză), s. f., 1. Dezvoltare anormală a unei structuri sau formații anatomice. 2. Incapacitatea plantelor la hibridație; ~geuzie (v. -geuzie), s. f., senzație falsă de gust dezagreabil; ~grafie (v. -grafie), s. f., ortografiere greșită; ~lalie (v. -lalie), s. f., vorbire defectuoasă; ~logie (v. -logie1), s. f., construcție gramaticală greșită; ~melie (v. -melie), s. f., deformație congenitală a picioarelor; ~plazie (v. -plazie), s. f., 1. Creștere patologică. 2. Structură sau formație anatomică defectuoasă; ~pragie (v. -pragie), s. f., deviere de la normal a funcțiilor nutritive; ~stomie (v. -stomie), s. f., miros dezagreabil al gurii; ~trofie (v. -trofie), s. f., nutriție defectuoasă.

Intrare: cacogeneză
cacogeneză substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cacogene
  • cacogeneza
plural
  • cacogeneze
  • cacogenezele
genitiv-dativ singular
  • cacogeneze
  • cacogenezei
plural
  • cacogeneze
  • cacogenezelor
vocativ singular
plural

cacogeneză

  • 1. medicină Dezvoltare anormală a unui organ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: