cațaveică sf [At: H II, 132 / Pl: ~ici și ~ice / E: ucr кацавейка] 1 (Mol) Haină țărănească purtată de femei, îmblănită, scurtă, cu mâneci largi Si: scurteică. 2 (Mol) Manta femeiască de culoare cenușie, pe dedesubt cu blană de oaie, iar la guler cu șuvițe de piele de vulpe sau de lup, cu mâneci largi, neîmblănite, lungă până la genunchi, cu două crăpături în loc de buzunare Cf fermenea, malotea. 3 (Reg; fig) Femeie șireată. 4 (Zid; Mun) Mistrie mică.