7 intrări

Articole pe această temă:

111 definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

c sm 1-4 A cincea literă a alfabetului românesc și sunetul sau semnul grafic corespunzător; semioclusivă prepalatală surdă în grupurile ce, ci, oclusivă palatală surdă în grupurile che, chi și oclusivă velară surdă în celelalte poziții. etimologie lipsă în original

C, c, s. m. 1. A cincea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (semioclusivă prepalatală surdă în grupurile ce, ci, oclusivă palatală surdă în grupurile che, chi și oclusivă velară surdă în celelalte poziții). [Pl. și: (1, n.) c-uri]

C s. m. invar. A cincea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană semioclusivă prepalatală surdă (2) în grupurile ce, ci, oclusivă palatală (2) surdă în grupurile che, chi și oclusivă velară surdă în celelalte poziții). [Pr.: ce]

C s. m. invar. A patra literă a alfabetului; este o consoană: a) oclusivă velară surdă înainte de vocalele a, o, u, ă, î, înainte de consoane și la sfîrșit de cuvînt; b) semioclusivă prepalatală surdă în grupurile ce, ci; c) oclusivă palatală surdă în grupurile che, chî. – Pronunțat: ce.

C s. m. invar. A patra[1] literă a alfabetului, numită „ce”, și sunetul corespunzător.

  1. Numerotarea din DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”). — gall

C m. 1. a treia literă a alfabetului; 2. cifră romană în valoare de 100.

c m. A treĭa literă a alfabetuluĭ latin. O cifră romană care înseamnă „100”. – Litera c la Romanĭ se pronunța numaĭ k, precum, kinghere (nu cingere, ca pe rom. încingere). Pe la sfîrșitu imperĭuluĭ roman, a’nceput să se pronunțe c înainte de e și i, corelativ cu g.

carbon sn [At: I. IONESCU, M. 312/ Pl: (înv) ~uri sn, ~i sm / E: fr carbone, lat carbo, -onis] 1 Element chimic, metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbune, petrol, în gaze etc., iar, în stare elementară, în diamant, în grafit și în cărbunele negru. 2 (Îs) ~14 Izotop radioactiv al carbonului care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. 3 (Șîs) Hârtie ~ Hârtie foarte subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, întrebuințată în dactilografie, cartografie etc. la scoaterea de copii Si: indigo, (înv) plombagină.

c [At: COD. VOR. 112/1 / E: ml quod] Introduce propoziții subordonate: 1 Completive Zice că nu știe. 2 Subiective E bine că ai încredere în tine. 3 Atributive Îl obseda ideea că l-ar fi putut ajuta. 4 Cauzale Si: căci, fiindcă. De ce-ai întârziat? C-am fost bolnav. 5 Consecutive Si: de, încât. E așa de mic, că-l paște vaca. 6 Concesive Si: deși, cu toate că, măcar că. Și omul, că-i om, nu poate să înțeleagă. 7 Temporale Si: după ce, când. Acum, că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc. 8 Condiționale Si: dacă. Ce folos că trag acasă, Că n-am nevasta frumoasă. 9 (Pop) Și Să care bărbatul cu sacul și femeia să împrăștie cu poala (că) tot se termină. 10 (Îlav) Nici ~ Nu. 11 (Îlav) Numai ~ Dar, însă. 12 Într-adevăr, așa e Că bine zici dumneata. 13 De ce (nu)!, cum (nu)! Că nu mai vine odată. 14 Doar Că nu mi-oi feșteli eu obrazul! 15 (Îlav) Cum ~, după ce ~, măcar ~ etc... Pe lângă faptul că După ce că ai întârziat, ești și obraznic. 16 (Îlav) Măcar ~ Chiar dacă.

căci c [At: GCR I, 13/23 / V: (înv) căcé, cấce, căce, căci, căi / E: + ce] Introduce propoziții explicative Si: pentru că, deoarece, că, fiindcă, din cauză că, (în întrebări) de ce, oare.

circa av [At: GHICA, A. 853 / V: (înv) țirca / E: lat circa] Aproximativ.

CARBÓN s. n. Element chimic, foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. ◊ Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, folosită în dactilografie, cartografie etc. la efectuarea de copii; indigo, plombagină. – Din fr. carbone, lat. carbo, -onis.

conj. 1. Introduce propoziții subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Așa-i c-a venit și rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că-i târziu; e) (consecutive) încât, de. E atât de slab, că-l bate vântul; f) (concesive) deși, cu toate că, măcar că. Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă; g) (temporale) după ce, când. Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea. 2. (Pop.) Și. Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește. 3. (În expr.) Nici că = nu. (Adversativ) Numai că = dar, însă. 4. Într-adevăr, așa e. Că bine zici d-ta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! Că nu mai vine odată. 6. Doar. Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu că mă laud, dar așa este. 7. (În formarea unor loc.) Cum că, după ce că, măcar că etc. – Lat. quod.[1]

  1. În original, incorect: d) (cazuale). — cata

CÍRCA adv. Cam, aproximativ. – Din lat. circa.

CÍRCA adv. Cam, aproximativ. – Din lat. circa.

SÚTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. – Et. nec.

SÚTĂ, sute, num. card., s. f. 1. Num. card. (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C. ◊ Loc. adj. La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități. ◊ Loc. adv. Sută la (sau în) sută = complet, în întregime, deplin; p. ext. sigur, fără îndoială. ◊ Expr. Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Rândul o sută 2. S. f. Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu. ♦ Bancnotă de o sută de lei. ◊ Expr. Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică. – Et. nec.

CARBÓN s. n. Element chimic, metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. ◊ Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, întrebuințată în dactilografie, cartografie etc. la scoaterea de copii; indigo, plombagină. – Din fr. carbone, lat. carbo, -onis.

conj. 1. Introduce propoziții subordonate: a) completive; Am spus că nu pot veni; b) subiective: Așa-i c-a venit și rândul meu?; c) atributive: Gândul că nu pot pleca mă chinuie; d) (cauzale) căci, fiindcă. Hai acasă că-i târziu; e) (consecutive) încât, de. E atât de slab, că-l bate vântul; f) (concesive) deși, cu toate că, măcar că. Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă; g) (temporale) după ce, când. Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea. 2. (Pop.) Și. Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește. 3. (În expr.) Nici că = nu. (Adversativ) Numai că = dar, însă. 4. Într-adevăr, așa e. Că bine zici d-ta. 5. De ce (nu)! cum (nu)! Că nu mai vine odată. 6. Doar. Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul! ◊ (Cu sens restrictiv) Nu că mă laud, dar așa este. 7. (În formarea unor loc.) Cum că, după ce că, măcar că etc. – Lat. quod.

CARBÓN s. n. Metaloid tetravalent foarte răspîndit în natură, fiind componentul de bază al tuturor substanțelor organice; se găsește mai ales în cărbunii de pămînt, în gazele naturale, în petrol, iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. Chimia organică este chimia carbonului. * (Hîrtie) carbon = hîrtie acoperită pe una din fețe cu o substanță chimică colorată.

conj. 1. (Introduce propoziții subordonate) a) (Introduce propoziții completive) Midora a jurat că nici n-a vorbit... despre asta. CAMILAR, N. I 22. Și zici că nu dorești nimica? SADOVEANU, O. II 120. Au înțeles cititorii că vorbesc despre artiști. IONESCU-RION, C. 37. Turturica ajunsese la Împăratul-Verde și-l înștiințase că vine și Harap-Alb cu fata Împăratului-Roș. CREANGĂ, P. 277. Știi că m-ai lăsat în locul tău și nu te îndoiești de sîrguința mea. NEGRUZZI, S. I 63. b) (Introduce propoziții subiective; uneori după propoziții eliptice, exclamative) E-al nostru veacul acesta de creșteri!... Dacă nici ăsta nu-i cîntec de dragoste, Care-i? Firește că nu gîngăvitul alint Pe struna ghitarei. CASSIAN, H. 19. Așa-i c-a venit și rîndul meu? CREANGĂ, P. 54. Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. EMINESCU, O. I 95. Prin grădină, pe cărare, Pagubă că-i iarba mare. JARNÍK-BÎRSEANU, 253 c) (Introduce propoziții atributive) Se culcă pe pragul ușei, cu gînd că n-o să poată nimeni intra fără să simtă ea. ISPIRESCU, L. 30. d) (Introduce propoziții cauzale) Căci, fiindcă, pentru că. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1. Grăim, doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. EMINESCU, O. I 149. Ai să dai samă, doamnă! îmi zise, că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații. NEGRUZZI S. I 147. Se sfătuiră... Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman. ALECSANDRI, P. P. 1. ◊ (După propoziții eliptice imperative) Hai la culcuș, că se face ziuă. CREANGĂ, P. 268. e) (Introduce propoziții consecutive, adesea în corelație cu «așa», «atîta», «prea») Încît, de. Și-i atît de slabă puntea, Că-n ea nu te poți încrede. COȘBUC, P. I 74. Nevasta i-a murit; și-apoi i-a ars și casa; i-a trăsnit Deodată patru boi. Trăia la praguri și-n nevoi, Că-n urmă- a-nnebunit. COȘBUC, P. I 229. Era un senin pe ceri și așa de frumos și cald afară, că-ți venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. CREANGĂ, A. 64. f) (Introduce propoziții concesive; urmat de «și») Deși, cu toate că, măcar că. Eu, babei mele, că merge pe douăzeci și patru de ani de cînd m-am luat cu dînsa,... și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122. Cum naiba dor să nu-mi fie? Cînd și muntele, că-i munte, Și-ncă are doruri multe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144. g) (Introduce propoziții temporale) După ce, cînd. Acum, că ne odihnirăm, pot să-ți povestesc întîmplarea. 2. (Adversativ, în expr.) Numai că = dar, însă... Accept invitația, numai că voi veni singur. 3. (Cu valoare de conjuncție copulativă, de obicei după un condițional) Și în sfîrșit, ce-or fi mai dondănit ei, și cît or mai fi dondănit, că numai iată, se face ziuă. CREANGĂ, P. 255. Mergeau nu prea mergeau, Că deodată se opreau Și pe iarbă s-așezau, De ospăț că s-apucau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312. ♦ (Popular, mai ales în enumerări, ca un fel de adaos ritmic) Frunză verde de alună, Codrenaș cu voie bună Se urca în deal la stînă, Se urca și chiuia... Toți ciobanii că fugea! ALECSANDRI, P. P. 87. 4. (Precedat de «nici») Nu. Și nici că!-a mai putut ajunge. 5. (Întărind o replică) Într-adevăr, așa e. Că bine zici d-ta, mătușă; asta s-o facem. CREANGĂ, P. 175. ◊ Expr. Ba că chiar! = nici vorbă! da de unde! Poate era niscaiva aur?Ba că chiar și tu ai gîcit! DRĂGHICI, R. 98. 6. (În fraze exclamative, precedînd o negație, exprimă o părere de rău) De ce (nu)! cum (nu)! A! că nu l-am putut eu ajunge!Că nu curge cel izvor, Să mă pot spăla de dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217. 7. Doar. Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu mînuțele! CREANGĂ, P. 292. ◊ (întărindu-l pe «doar») Calului meu de pe atunci, cine mai știe unde i-or fi putrezind ciolanele!Că doar nu era să trăiască un veac de om. CREANGĂ, P. 193. ◊ (Cu înțeles restrictiv în construcțiile) Nu (sau nici) (doară) că... Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pămînt. EMINESCU, O. I 147. Nu că mă laud, dar puteți întreba și pe cuconu... Cum, doamne iartă-mă, îi zic? ALECSANDRI, T. I 103. 8. (Intră în formarea unor loc. conj.) Cum că, după ce că, măcar că, pentru că etc. v. c.

ClRCA adv. Cam, aproximativ, aproape, ca la. Mi s-au trimis circa 4.600 fr. (= franci). GHICA, A. 853.

arată toate definițiile

Intrare: c
c2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: ce, cî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • c
  • c-ul
  • c-u‑
plural
  • c-uri
  • c-urile
genitiv-dativ singular
  • c
  • c-ului
plural
  • c-uri
  • c-urilor
vocativ singular
plural
  • pronunție: ce, cî
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • c
plural
  • c
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: carbon
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carbon
  • carbonul
  • carbonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • carbon
  • carbonului
plural
vocativ singular
plural
C simbol
  • pronunție: ce, cî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • C
Intrare:
conjuncție (I11)
Surse flexiune: DOR
  • că
  • c‑
Intrare: circa
circa adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • circa
cca abreviere
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • cca
c2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: ce, cî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • c
  • c-ul
  • c-u‑
plural
  • c-uri
  • c-urile
genitiv-dativ singular
  • c
  • c-ului
plural
  • c-uri
  • c-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: măcar că
compus
  • măcar că
Intrare: pentru că
compus
  • pentru că
Intrare: sută
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • su
  • suta
plural
  • sute
  • sutele
genitiv-dativ singular
  • sute
  • sutei
plural
  • sute
  • sutelor
vocativ singular
plural
C simbol
  • pronunție: ce, cî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • C
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

c

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A cincea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A patra literă a alfabetului.
      surse: DLRLC DLRM
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (semioclusivă prepalatală surdă în grupurile ce, ci, oclusivă palatală surdă în grupurile che, chi și oclusivă velară surdă în celelalte poziții).
    surse: DEX '09 DE
  • 3. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma C) Notație literală pentru sunetul do.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil muzică (Sub forma 𝄴) Semn de măsură de 4 timpi și, respectiv (în forma 𝄵), de 2 timpi.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil (Sub forma C) Cifră romană cu valoarea de 100.
    surse: DE
  • 6. simbol metrologie (Sub forma C) Simbol pentru coulumb.
    surse: DE
  • 7. simbol chimie (Sub forma C) Simbol chimic pentru carbon.
    surse: DE
  • 8. simbol matematică (Sub forma C) Simbol pentru mulțimea numerelor complexe.
    surse: DE
  • 9. simbol informatică (Sub forma C) Limbaj de programare situat între limbajele de asamblare și limbajele de nivel înalt, orientate către aplicație.
    surse: DE
  • 10. simbol metrologie (Sub forma °C) Simbol pentru gradul Celsius.
    surse: DE
  • 11. simbol metrologie (Sub forma c) Simbol pentru elementul de compunere centi-.
    surse: DE
  • 12. simbol fizică (Sub forma c) Simbol pentru viteza luminii.
    surse: DE
  • 13. abreviere (Sub forma c.) Abreviere pentru circa.
    surse: DOOM 2

etimologie:

carbon C

  • 1. Element chimic (metaloid tetravalent), foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Chimia organică este chimia carbonului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, folosită în dactilografie, cartografie etc. la efectuarea de copii.
      surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: indigo (s.n.) plombagină
  • comentariu simbol C
    surse: DOOM 2

etimologie:

  • 1. Introduce propoziții subordonate:
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.1. completive.
      surse: DEX '09 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • Am spus că nu pot veni.
        surse: DEX '09
      • Midora a jurat că nici n-a vorbit... despre asta. CAMILAR, N. I 22.
        surse: DLRLC
      • Și zici că nu dorești nimica? SADOVEANU, O. II 120.
        surse: DLRLC
      • Au înțeles cititorii că vorbesc despre artiști. IONESCU-RION, C. 37.
        surse: DLRLC
      • Turturica ajunsese la Împăratul-Verde și-l înștiințase că vine și Harap-Alb cu fata Împăratului-Roș. CREANGĂ, P. 277.
        surse: DLRLC
      • Știi că m-ai lăsat în locul tău și nu te îndoiești de sîrguința mea. NEGRUZZI, S. I 63.
        surse: DLRLC
    • 1.2. subiective.
      surse: DEX '09 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Așa-i c-a venit și rîndul meu? CREANGĂ, P. 54.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • E-al nostru veacul acesta de creșteri!... Dacă nici ăsta nu-i cîntec de dragoste, Care-i? Firește că nu gîngăvitul alint Pe struna ghitarei. CASSIAN, H. 19.
        surse: DLRLC
      • Părea că-n somn un înger ar trece prin infern. EMINESCU, O. I 95.
        surse: DLRLC
      • Prin grădină, pe cărare, Pagubă că-i iarba mare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 253.
        surse: DLRLC
    • 1.3. atributive.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Gândul că nu pot pleca mă chinuie.
        surse: DEX '09
      • Se culcă pe pragul ușei, cu gînd că n-o să poată nimeni intra fără să simtă ea. ISPIRESCU, L. 30.
        surse: DLRLC
    • 1.4. cauzale:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: căci fiindcă 5 exemple
      exemple
      • A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Grăim, doamnă, cătră tine, Nu din gură, ci din carte, Că ne ești așa departe. EMINESCU, O. I 149.
        surse: DLRLC
      • Ai să dai samă, doamnă! îmi zise, că lași pre bărbatul tău să ne taie părinții, bărbații și frații. NEGRUZZI S. I 147.
        surse: DLRLC
      • Se sfătuiră... Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman. ALECSANDRI, P. P. 1.
        surse: DLRLC
      • După propoziții eliptice imperative:
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Hai acasă că-i târziu.
          surse: DEX '09
        • Hai la culcuș, că se face ziuă. CREANGĂ, P. 268.
          surse: DLRLC
    • 1.5. consecutive:
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: de (conj.) încât 4 exemple
      exemple
      • E atât de slab, că-l bate vântul.
        surse: DEX '09
      • Și-i atît de slabă puntea, Că-n ea nu te poți încrede. COȘBUC, P. I 74.
        surse: DLRLC
      • Nevasta i-a murit; și-apoi I-a ars și casa; i-a trăsnit Deodată patru boi. Trăia la praguri și-n nevoi, Că-n urmă-a-nnebunit. COȘBUC, P. I 229.
        surse: DLRLC
      • Era un senin pe ceri și așa de frumos și cald afară, că-ți venea să te scalzi pe uscat, ca găinile. CREANGĂ, A. 64.
        surse: DLRLC
    • 1.6. concesive: cu toate că, măcar că.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deși 3 exemple
      exemple
      • Și omul, că-i om, și nu poate să înțeleagă.
        surse: DEX '09
      • Eu, babei mele, că merge pe douăzeci și patru de ani de cînd m-am luat cu dînsa,... și tot nu i-am spus. CREANGĂ, P. 122.
        surse: DLRLC
      • Cum naiba dor să nu-mi fie? Cînd și muntele, că-i munte, Și-ncă are doruri multe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 144.
        surse: DLRLC
    • 1.7. temporale: după ce.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: când (adv.) un exemplu
      exemple
      • Acum că ne-am odihnit, pot să-ți povestesc întâmplarea.
        surse: DEX '09 DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Să care bărbatul cu carul și femeia să împrăștie cu poala, că tot se isprăvește.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În sfîrșit, ce-or fi mai dondănit ei, și cît or mai fi dondănit, că numai iată, se face ziuă. CREANGĂ, P. 255.
      surse: DLRLC
    • Mergeau nu prea mergeau, Că deodată se opreau Și pe iarbă s-așezau, De ospăț că s-apucau. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 312.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Este folosit mai ales în enumerări, ca un fel de adaos ritmic.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Frunză verde de alună, Codrenaș cu voie bună Se urca în deal la stînă, Se urca și chiuia... Toți ciobanii că fugea! ALECSANDRI, P. P. 87.
        surse: DLRLC
  • 3. expresie Nici că = nu
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Și nici că l-a mai putut ajunge.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Accept invitația, numai că voi veni singur.
      surse: DLRLC
  • 5. Într-adevăr, așa e.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Că bine zici d-ta, mătușă; asta s-o facem. CREANGĂ, P. 175.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 5.1. expresie Ba că chiar! = nici vorbă! da de unde!
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Poate era niscaiva aur? – Ba că chiar și tu ai gîcit! DRĂGHICI, R. 98.
        surse: DLRLC
  • 6. De ce (nu)! cum (nu)!
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Că nu mai vine odată.
      surse: DEX '09
    • A! că nu l-am putut eu ajunge!
      surse: DLRLC
    • Că nu curge cel izvor, Să mă pot spăla de dor! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 217.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu obrazul!.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Da cum nu! Că nu mi-oi feșteli eu mînuțele! CREANGĂ, P. 292.
      surse: DLRLC
    • Calului meu de pe atunci, cine mai știe unde i-or fi putrezind ciolanele! – Că doar nu era să trăiască un veac de om. CREANGĂ, P. 193.
      surse: DLRLC
    • 7.1. Are sens restrictiv.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Nu că mă laud, dar așa este.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pămînt. EMINESCU, O. I 147.
        surse: DLRLC
      • Nu că mă laud, dar puteți întreba și pe cuconu... Cum, doamne iartă-mă, îi zic? ALECSANDRI, T. I 103.
        surse: DLRLC
  • 8. Este folosit în formarea unor locuțiuni: Cum că, după ce că, măcar că etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

circa cca c

etimologie:

sută C

  • 1. numeral cardinal (Adesea cu valoare substantivală sau adjectivală) Numărul care în numărătoare are locul între nouăzeci și nouă și o sută unu și care se indică prin cifrele 100 și C.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: sutișoară 4 exemple
    exemple
    • Pot să-ți descriu, după documente precise, cum a fost viața de aci acum cincizeci, o sută ori două de ani. C. PETRESCU, V. 351.
      surse: DLRLC
    • Dar nu făcu ca la o sută de pași și iată că dete peste un tăune. ISPIRESCU, L. 44.
      surse: DLRLC
    • A petrecut zile întregi la capul meu, fără a închide ochii. De-aș trăi o sută de ani, nu voi uita că-i sînt datoare cu viața. ALECSANDRI, T. I 341.
      surse: DLRLC
    • Mai bine o pasăre în colivie decât o sută pe gard = mai bine mai puțin și sigur decât mult și nesigur.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adjectivală La sută = (despre dobânzi, procente) corespunzător, proporțional unei sume de o sută de lei sau unei cantități de o sută de unități.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Dobânda se socotește cu atâta la sută.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.2. locuțiune adverbială Sută la (sau în) sută = în întregime, cu totul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: complet (adj.) deplin
      • 1.2.1. prin extensiune Sigur, fără îndoială.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
        exemple
        • Planul a fost realizat sută la sută.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. expresie Sute și mii sau mii și sute sau o sută și-o mie sau sute (și sute) de... = număr mare, nedeterminat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Crezi tu că vom putea noi singuri secera și strînge atîta amar de grîu, că doar sute și mii de brațe trebuie acolo, nu șagă. CREANGĂ, P. 155.
        surse: DLRLC
      • Maică, fericirea mea, Ești bătrînă și nu crezi... Și nici nu vezi Că dintr-o sută ș-o mie Numai una-mi place mie? JARNÍK-BÎRSEANU, D. 100.
        surse: DLRLC
      • Frunză verde-a mărului, Nu crede feciorului... Că te pune pe-un genunche Și-ți tot minte mii și sute, Și mai mari, și mai mărunte. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 276.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Are valoare de numeral ordinal.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: sutălea un exemplu
      exemple
      • Rândul o sută.
        surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.5. Formează numeralul adverbial corespunzător.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ți-am spus de o sută de ori acest lucru.
        surse: DLRLC
  • 2. substantiv feminin Cifră care marchează numărul dintre nouăzeci și nouă și o sută unu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Am scris o sută pe tablă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 2.1. Bancnotă (monedă) de o sută de lei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sutar un exemplu
      exemple
      • Săracele sutele, Cum mărită mutele!... Lăcomii și eu la sută, Și luai și eu o mută. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 455.
        surse: DLRLC
    • 2.2. expresie Unde s-a dus mia, ducă-se și suta = unde s-a făcut o cheltuială mare, poate să se facă și una mai mică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. substantiv feminin Obiect marcat cu această cifră.
    surse: NODEX

etimologie: