5 definiții pentru căpitănaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căpitănáș sm [At: I. NEGRUZZI, S. V, 232 / Pl: ~i / E: căpitan + -aș] 1-24 (Șhp) Căpitan (1-4, 8-10, 12-15,19-31). Si: căpitănel (1-5). 25 (Dep) Căpitan (10) tânăr, nepriceput sau lipsit de autoritate.

CĂPITĂNÁȘ, căpitănași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui căpitan.Căpitan + suf. -aș.

CĂPITĂNÁȘ, căpitănași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui căpitan.Căpitan + suf. -aș.

CĂPITĂNÁȘ, căpitănași, s. m. (Rar) Diminutiv al lui căpitan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căpitănáș (rar) s. m., pl. căpitănáși

căpitănáș s. m., pl. căpitănáși

Intrare: căpitănaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpitănaș
  • căpitănașul
  • căpitănașu‑
plural
  • căpitănași
  • căpitănașii
genitiv-dativ singular
  • căpitănaș
  • căpitănașului
plural
  • căpitănași
  • căpitănașilor
vocativ singular
  • căpitănașule
  • căpitănașe
plural
  • căpitănașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

căpitănaș

  • 1. rar Diminutiv al lui căpitan.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • Căpitan + sufix -aș.
    surse: DEX '98 DEX '09