2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cășcăli vt [At: I. CR. V, 316 / Pzi: ~lésc / E: ns cf cărcăli] (Reg) 1 A face ceva în grabă Si: a cârpăci. 2 A mânca pe apucate.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cășcălí, cășcălésc, vb. IV (reg.) a face ceva în grabă, de mântuială, ca un cârpaci; a cârpăci.

Intrare: cășcălit
cășcălit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cășcălit
  • cășcălitul
  • cășcălitu‑
  • cășcăli
  • cășcălita
plural
  • cășcăliți
  • cășcăliții
  • cășcălite
  • cășcălitele
genitiv-dativ singular
  • cășcălit
  • cășcălitului
  • cășcălite
  • cășcălitei
plural
  • cășcăliți
  • cășcăliților
  • cășcălite
  • cășcălitelor
vocativ singular
plural
Intrare: cășcăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cășcăli
  • cășcălire
  • cășcălit
  • cășcălitu‑
  • cășcălind
  • cășcălindu‑
singular plural
  • cășcălește
  • cășcăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cășcălesc
(să)
  • cășcălesc
  • cășcăleam
  • cășcălii
  • cășcălisem
a II-a (tu)
  • cășcălești
(să)
  • cășcălești
  • cășcăleai
  • cășcăliși
  • cășcăliseși
a III-a (el, ea)
  • cășcălește
(să)
  • cășcălească
  • cășcălea
  • cășcăli
  • cășcălise
plural I (noi)
  • cășcălim
(să)
  • cășcălim
  • cășcăleam
  • cășcălirăm
  • cășcăliserăm
  • cășcălisem
a II-a (voi)
  • cășcăliți
(să)
  • cășcăliți
  • cășcăleați
  • cășcălirăți
  • cășcăliserăți
  • cășcăliseți
a III-a (ei, ele)
  • cășcălesc
(să)
  • cășcălească
  • cășcăleau
  • cășcăli
  • cășcăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)