Definiția cu ID-ul 438166:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cấlți s. m. pl. – Fire rămase de la dărăcitul cînepii sau inului. Sl. klŭkŭ, pl. klŭcĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 290; Cihac, II, 723; Berneker 525), cf. ceh. kloč „smoc de lînă”, pol. kłaki „smoc de lînă.” – Der. încîlci, vb. (a amesteca, a încurca), cf. sl. sŭklŭčiti, rus. kločitĭ; încîlceală, s. f. (încurcătură, confuzie); încîlcitură, s. f. (confuzie, hățiș); descîlci, vb. (a descurca, a desluși). Confuzia lui -ți-ci nu este clară, cf. arici.