2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂȘ1 interj. v. hâș.

CÂȘ2, -Ă, câși, -e, adj., adv. 1. Adj. (Reg.) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete; ciung. 2. Adj. și adv. (Fam.) (Care este) strâmb. – Din câși (pl. lui *câs < bg. kus „scurt”).

CÂȘ2, -Ă, câși, -e, adj., adv. 1. Adj. (Reg.) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete; ciung. 2. Adj. și adv. (Fam.) (Care este) strâmb. – Din câși (pl. lui *câs < bg. kus „scurt”).

câș2, ~ă [At: ADAM, S. 160 / Pl: ~i, ~e / E: câși (pll câs < bg кус „scurt”)] 1 a (Reg) Care este lipsit de unul sau de mai multe degete Si: ciung. 2 a (Reg) Care are o infirmitate la mână. 3-4 a, av (Fam) Strâmb.

CÂȘ interj. (se folosește pentru a alunga păsările domestice). /Onomat.

HÂCI1[1] interj. v. hâș.

  1. În original, probabil incorect, HÂCÍ (două silabe, cu accent pe a doua silabă). Mai probabil, cuvântul este monosilabic. — cata

HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee.

HÂȘ interj. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). [Var.: câș, hâci interj.] – Onomatopee.

hâș i [At: ANON. CAR. / V: câș, hacioa, hâcea, hâd, ~și, huci, hucea, huș, huși, uș / E: fo] 1 Strigăt cu care se alungă păsările de curte. 2 (Prt; gmț) Strigăt cu care se alungă o persoană. 3 (îf câș) Strigăt cu care se cheamă oile sau mânjii.

CÎȘ2, -Ă, cîși, -e, adj. (Regional) Care are o infirmitate la mînă sau căruia îi lipsesc unul sau mai multe degete; ciung. Ai să rămîi cîș de mîna dreaptă. HOGAȘ, DR. 268.

HÎȘ interj. Strigăt cu care se alungă găinile sau alte păsări. Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! SBIERA, P. 215. Hîș, cucurigu dracului! ALECSANDRI, T. 175. Hîș! pasăre, de-acolea, Că doar nu ești fiica mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171. – Variante: (Mold.) cîș (ALECSANDRI, T. 896), hîci (MARIAN, O. I 122, CONTEMPORANUL, II 13) interj.

HÂȘ interj. (se folosește pentru a alunga găinile sau alte păsări) /Onomat.

hâș! int. arătând gestul și șuieratul cu care se gonesc insectele și păsările de curte. [Onomatopee].

1) cîș, -ă adj. (bg. kŭs, scurt, d. vsl. konsŭ, berc, cu coada tăĭată; sîrb. kus, berc. V. cotonog). Est. Cĭunt, cotonog: mînĭ cîșe (VR. 1909, 7-8, 15 și 174). – Și cîj (Munt. est).

2) cîș și hîș, interj. de alungat păsările domestice (rudă cu rut. agúš, auš și germ. husch). – În Suc. hucĭ!

arată toate definițiile

Intrare: câș (adj.)
câș1 (adj.) adjectiv adverb
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câș
  • câșul
  • câșu‑
  • câșă
  • câșa
plural
  • câși
  • câșii
  • câșe
  • câșele
genitiv-dativ singular
  • câș
  • câșului
  • câșe
  • câșei
plural
  • câși
  • câșilor
  • câșe
  • câșelor
vocativ singular
plural
câj adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câj
  • câjul
  • câju‑
  • câ
  • câja
plural
  • câji
  • câjii
  • câje
  • câjele
genitiv-dativ singular
  • câj
  • câjului
  • câje
  • câjei
plural
  • câji
  • câjilor
  • câje
  • câjelor
vocativ singular
plural
Intrare: hâș
hâș interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • hâș
hâci2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • hâci
câș2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
  • câș
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

câș (adj.) câj

etimologie:

  • câși (pluralul lui *câs, din limba bulgară kus „scurt”)
    surse: DEX '09 DEX '98

hâș hâci câș

  • 1. Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
    exemple
    • Hîș! mînca-te-ar uliul să te mănînce! SBIERA, P. 215.
      surse: DLRLC
    • Hîș, cucurigu dracului! ALECSANDRI, T. 175.
      surse: DLRLC
    • Hîș! pasăre, de-acolea, Că doar nu ești fiica mea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 171.
      surse: DLRLC

etimologie: