Definiția cu ID-ul 427569:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
căciugă (-gi), s. f. – Sturion (Acipenser ruthenus). Sl. (sb., cr., slov.) kečiga (Miklosich. Slaw. Elem., 24; Cihac, II, 36; Berneker 498), cf. pol. czeczuga, mag. kecsege.