Definiția cu ID-ul 908912:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÎRCÎIRE, cîrcîiri, s. f. Acțiunea de a cîrcîi și rezultatul ei; sunet scos de unele păsări. Auzi cîrcîiri de spaimă și bătăi de aripi în poiată. SADOVEANU, Z. C. 43. Erau fanfare [formate de cîntatul cocoșilor]... ce vesteau răsărirea pe curînd a soarelui și în care se amestecau cîrcîiri de găini gîlcevitOare. MACEDONSKI, O. III 47.