Definiția cu ID-ul 948944:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
bândigău, bândigauă, bândigaie, (bârdâgău), s.n. – (reg.) Maț, intestin: „Iute lovește calul, îi scoate bârdâgauăle” (Bilțiu, 1990: 430). – Cf. bârdan „pântece”.