18 definiții pentru bâldâbâc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂLDÂBÂC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; bâltâc. – Onomatopee.

BÂLDÂBÂC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; bâltâc. – Onomatopee.

bâldâbâc i [At: PANN, P. V. I, 87/16 / V: (reg) ~ltâ~, băldăbâc, ~dăbâc[1] / E: fo] 1 Cuvânt care redă zgomotul produs de căderea sau azvârlirea unui corp (greu) în apă Si: (rar) bâltâc. 2 Cuvânt care redă zgomotul produs de căderea unui corp de la o înălțime oarecare. corectat(ă)

  1. Varianta bâldăbâc nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

BÂLDÂBÂC interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de căderea bruscă a unui corp în apă) Știobâlc. /Onomat.

bîldîbîc interj. Cuvînt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă; (fam.) bîltîc. Securea cade, bîldîbîc, în apă (Pann). • /onomat.

BÎLDÎBÎC! interj. Imită sgomotul pe care-l face un corp sau un obiect ce cade în apă: alergă calul ce alergă, și ~! dete în fîntîna în care căzuse Siminoc (ISP.).

BÎLTÎC! interj. BÎLDÎBÎC: pune mîna pe fratele cel mai mare și... îI aruncă ~ într’unul din cazane (R.-CDD.).

BÎLDÎBÎC interj. Onomatopee care imită zgomotul produs de rostogolirea unui corp greu (mai ales în apă). Băiatul s-a ferit repede-n lături și, o dată, bîldîbic! și zdrong! CARAGIALE, O. I 324. Alerga calul ce alergă și, bîldîbîc! dete în fîntîna în care căzuse și Siminoc. ISPIRESCU, L. 385. ◊ (Adverbial) Cît pe-aci era să vină bîldîbic. PAS, Z. I 246.

BÎLDÎBÎC interj. Cuvînt care imită zgomotul produs de rostogolirea și căderea unui corp în apă. – Onomatopee.

bâldăbâc! int. exprimă sgomotul surd ce face un corp căzând în apă: și bâldăbâc dete în fântână ISP.

bîldîbîc (vest), interj. care arată huĭetu căderiĭ unuĭ corp greŭ în apă, ca și huștĭuluc. – Și hîldîbîc, bîltîbîc și hîltîbîc; în Dolj (Doina, 2-3, 39) bobîldîc (rudă cu bîltîc și cu bîltîciĭ și, maĭ pe departe, cu turc. ğunbadak, căzut făcînd „bîldîbîc” și ğunbul, hîltîc. Cp. și cu berbeleacu. V. bulbuc, bîca, leop).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bâldâbâc interj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂLDÂBÂC interj. (rar) bâltâc!, (pop.) știobâlc!, (Mold.) huștiul(i)uc!, (Transilv.) știuldic!, (prin Munt.) tâlbâc! (~!, în apă.)

BÎLDÎBÎC interj. (rar) bîltîc!, (pop.) știobîlc!, (Mold.) huștiul(i)uc!, (Transilv.) știuldic!, (prin Munt.) tîlbîc!

Intrare: bâldâbâc
bâldâbâc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • bâldâbâc
băldăbâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
buzdubuc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
bâltâbâc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bâldâbâcinterjecție

  • 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Băiatul s-a ferit repede-n lături și, o dată, bîldîbîc! și zdrong! CARAGIALE, O. I 324. DLRLC
    • format_quote Alerga calul ce alergă și, bîldîbîc! dete în fîntîna în care căzuse și Siminoc. ISPIRESCU, L. 385. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Cît pe-aci era să vină bîldîbîc. PAS, Z. I 246. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.