Definiția cu ID-ul 427022:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
butcă (butci), s. f. – Caleașcă. Rut. butka, budka (Cihac, II, 31; Sanzewitsch 198; DAR); din pol. buda „colibă; capotă de trăsură”, cf. buda.