2 intrări

Articole pe această temă:

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURTĂ-VÉRDE, burtă-verde, s. m. și f. 1. (Ir.) Burghez; negustor. ♦ Om insensibil la valorile culturale; filistin; om leneș, comod, indolent. 2. (Înv.) Șorț sau brâu verde purtat altădată de negustori. – Burtă + verde.

burtă-verde m. om dat la interese și vieață materială și deci incapabil de cugetări mai înalte, de sentimente mai nobile: Ianache burtă-verde, porecla poporului român, ca Jacques Bonhomme în Franța sau ca John Bull în Anglia. [Lit. burtă robustă (cf. «Român verde»), adică om robit pântecelui].

burtă-vérde m., pl. fără gen al luĭ (de la obĭceiu bacalilor de-a purta o pestelcă de postav verde). Iron. Om materialist care nu se interesează de artă. Epitet cu care socialiștiĭ săracĭ îi gratifică pe „burghejĭ”.

burtăvérde smi [At: DEX2 / E: burtă + verde] (Înv; irn) 1 Burghez (7). 2 Persoană insensibilă la valorile culturale Si: filistin. 3 Om leneș și indolent. 4-5 Șorț sau brâu verde purtat de negustori.

BURTĂVÉRDE s. m. invar. 1. (Ir.) Burghez; negustor. ♦ Om insensibil la valorile culturale; filistin; om leneș, comod, indolent. 2. (Înv.) Șorț sau brâu verde purtat altădată de negustori. – Burtă + verde.

BURTĂVÉRDE s. m. invar. 1. Termen ironic, depreciativ, pentru burghez, (la început mai ales) pentru negustor. Îmi pare rău că nu ne-am uitat mai atent atunci în tren. Eu am crezut că-i un îmbogățit de război. Un burtă-verde. C. PETRESCU, C. V. 88. ♦ Fig. Om incapabil de a aprecia valorile spirituale (arta, literatura, știința etc.); filistin. 2. (Învechit) Șorț sau brîu verde purtat altădată de negustori.

BURTĂVÉRDE s. m. invar. 1. Termen ironic, depreciativ, pentru burghez, mai ales pentru negustor. ♦ Om incapabil să aprecieze la valorile spirituale; filistin. 2. (Înv.) Șorț sau brâu verde purtat altădată de negustori. – Din burtă + verde.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!búrtă-vérde s. m. și f., g.-d. lui búrtă-vérde; pl. búrtă-vérde

Intrare: burtă-verde (s.f.)
burtă-verde2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burtă-verde
  • burtă-verde
plural
  • burtă-verde
  • burtă-verde
genitiv-dativ singular
  • burtă-verde
  • burtă-verde
plural
  • burtă-verde
  • burtă-verde
vocativ singular
plural
Intrare: burtă-verde (s.m.)
burtă-verde1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burtă-verde
  • burtă-verde
plural
  • burtă-verde
  • burtă-verde
genitiv-dativ singular
  • burtă-verde
  • burtă-verde
plural
  • burtă-verde
  • burtă-verde
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burtăverde
plural
  • burtăverde
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural

burtă-verde burtăverde

  • 1. ironic Termen ironic, depreciativ, pentru burghez, (la început mai ales) pentru negustor.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Îmi pare rău că nu ne-am uitat mai atent atunci în tren. Eu am crezut că-i un îmbogățit de război. Un burtă-verde. C. PETRESCU, C. V. 88.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Om insensibil la valorile culturale; om leneș, comod, indolent.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: filistin
  • 2. învechit Șorț sau brâu verde purtat altădată de negustori.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • comentariu Încadrarea acestui sens ca s. m. sau f. pare incorectă.
      surse: dexonline

etimologie:

  • Burtă + verde
    surse: DEX '09 DLRM