5 intrări

Articole pe această temă:

19 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

burghez, ~ă [At: CARAGIALE, N. 103/4 / Pl: ~i, ~e și (sm) ~eji[1] / E: it borghese] 1-2 a Creat de burghezie (1-2). 3-4 a Referitor la burghezie (1-2). 5-6 a Caracteristic burgheziei (1-2). 7 smf Persoană care aparține burgheziei (1) Si: (rsm; iuz) burjui. 8 a (Îla; d. revoluții, mișcări sau regimuri) ~o-democratic Care urmărește lichidarea completă a relațiilor feudale. 9 a (Îlaj; d. un regim politic) ~o-moșieresc În care burghezia și moșierimea își împart puterea politică. 10 a (Îla) Mic-~ Care aparține micii burghezii (3). 11 a (Îal) Referitor la mica burghezie (3). 12 smf (Îs) Mic ~ Persoană care face parte din mica burghezie (3) Si: (rsm) burjui. 13 smf (Pex; îas) Persoană cu vederi înguste Si: filistin. 14 smf (Iuz) Capitalist. 15 smf (În orânduirea feudală) Târgoveț. corectată

  1. ~eji~eji Ladislau Strifler

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. ◊ Burghezo-democratic = (despre o mișcare, un regim politic, o revoluție) care urmărește lichidarea completă a relațiilor feudale. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din burghezie; ◊ Mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orășean, târgoveț. [Pl. și: burgheji] – Din it. borghese.

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Creat de burghezie, referitor la burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. 2. S. m. și f. Persoană care aparține burgheziei; ◊ Mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste; filistin. 3. (În orânduirea feudală) Orășean, târgoveț. [Pl. și: burgheji] – Din it. borghese.

BURGHÉZ2, -Ă, burghezi, -e, s. m. și f. 1. Persoană care aparține burgheziei; proprietar de mijloace de producție care exploatează muncă salariată; capitalist, Compus: mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie. Micul-burghez se află într-o astfel de situație economică, condițiile lui de viață sînt de așa natură, încît el nu poate să nu se înșele, el este atras fără voia lui și inevitabil cînd spre burghezie, cînd spre proletariat. El nu poate avea o «linie» de sine stătătoare din punct de vedere economic. LENIN, O. XXV I80; b) fig. persoană cu vederi înguste, lipsită de orizont intelectual, v. filistin. 2. (În orînduirea feudală) Orășean. – Pl. și: (m.) burgheji.

BURGHÉZ, -Ă, burghezi, -e, adj., s. m. și f. I. Adj. Creat de burghezie, propriu acesteia, purtând caracterul ei; care face parte din burghezie. ◊ Compuse: burghezo-democratic, -ă = (despre o revoluție, rar despre un regim etc.) care urmărește (și realizează) lichidarea relațiilor feudale prin lupta revoluționară a maselor; burghezo-moșieresc, -ească = (despre un regim politic) în care burghezia își împletește interesele de clasă cu ale moșierimii și împarte puterea cu aceasta, împotriva poporului muncitor; mic-burghez, -ă = creat de mica burghezie, propriu micii burghezii, purtând caracterele ei. II. S. m. și f. 1. Persoană care aparține burgheziei; proprietar de mijloace de producție care exploatează munca salariată; capitalist. ◊ Compus: mic-burghez = a) persoană care face parte din mica burghezie; b) fig. persoană cu vederi înguste. 2. (În orânduirea feudală) Orășean. [Pl. și: burgheji] – It. borghese (fr. bourgeois).

BURGHÉZ, -Ă adj. Făcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. și f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraș medieval (burg); orășean, târgoveț. 2. Persoană care face parte din clasa burgheză, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].

BURGHÉZ, -Ă I. adj. care aparține burgheziei. II. s. m. f. 1. (în feudalism) orășean, târgoveț. 2. persoană care face parte din burghezie. ♦ mic-~ = a) persoană din mica burghezie; b) filistin. (< it. borghese, după fr. bourgeois)

*burghéz, -ă s. (fr. bourgeois, d. bourg, sat mare cu tîrg. V. tîrg). Odinioară, orășean, tîgoveț care avea niște drepturĭ analoage cu cele cetățeneștĭ (în opoz. cu nobil și militar). Azĭ, orășean care trăĭește bine șĭ fără preocupațiunĭ intelectuale (V. pastramagiŭ). Epitet ironic adresat de socialiștĭ adversarilor lor (ca goĭ la Jidanĭ, gheaur la musulmanĭ și păgîn la creștinĭ). Adj. Relativ la burghezie, de burghez: casă burgheză. Mitocănesc, țărănesc: maniere burgheze. Neliberal, neartistic, neintelectual: prejudiciĭ burgheze. V. burjuĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

burghéz adj. m., s. m., pl. burghézi; adj. f., s. f. burghéză, pl. burghéze

burghézo-democrátic (-mo-cra-) adj. m., pl. burghézo-democrátici; f. burghézo-democrátică, pl. burghézo-democrátice

burghézo-moșierésc (înv.) (-și-e-) adj. m., f. burghézo-moșiereáscă; pl. m. și f. burghézo-moșieréști

*burghézo-moșieríme (înv.) (-și-e-) s. f., g.-d. art. burghézo-moșierímii

mic-burghéz adj. m., s. m., pl. mic-burghézi; adj. f., s. f. mic-burghéză, pl. mic-burghéze

burghézo-democrátic adj. → democratic

burghézo-moșierésc adj. → moșieresc

mic-burghez, pl. mic-burghezi, f. mic-burgheză, pl. mic-burgheze

burghez, -ghezi; -gheză, -gheze.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: burgheză
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghe
  • burgheza
plural
  • burgheze
  • burghezele
genitiv-dativ singular
  • burgheze
  • burghezei
plural
  • burgheze
  • burghezelor
vocativ singular
  • burghe
  • burghezo
plural
  • burghezelor
Intrare: burghezo-democratic
burghezo-democratic adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghezo-democratic
  • burghezo-democraticul
  • burghezo-democraticu‑
  • burghezo-democratică
  • burghezo-democratica
plural
  • burghezo-democratici
  • burghezo-democraticii
  • burghezo-democratice
  • burghezo-democraticele
genitiv-dativ singular
  • burghezo-democratic
  • burghezo-democraticului
  • burghezo-democratice
  • burghezo-democraticei
plural
  • burghezo-democratici
  • burghezo-democraticilor
  • burghezo-democratice
  • burghezo-democraticelor
vocativ singular
plural
Intrare: burghezo-moșieresc
burghezo-moșieresc adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghezo-moșieresc
  • burghezo-moșierescul
  • burghezo-moșierescu‑
  • burghezo-moșierească
  • burghezo-moșiereasca
plural
  • burghezo-moșierești
  • burghezo-moșiereștii
  • burghezo-moșierești
  • burghezo-moșiereștile
genitiv-dativ singular
  • burghezo-moșieresc
  • burghezo-moșierescului
  • burghezo-moșierești
  • burghezo-moșiereștii
plural
  • burghezo-moșierești
  • burghezo-moșiereștilor
  • burghezo-moșierești
  • burghezo-moșiereștilor
vocativ singular
plural
Intrare: burghezo-moșierime
burghezo-moșierime substantiv feminin (numai) singular
substantiv feminin compus
Pl. confom moșierime.
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burghezo-moșierime
  • burghezo-moșierimea
plural
genitiv-dativ singular
  • burghezo-moșierimi
  • burghezo-moșierimii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mic-burgheză
substantiv feminin compus
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mic-burghe
  • mic-burgheza
plural
  • mic-burgheze
  • mic-burghezele
genitiv-dativ singular
  • mic-burgheze
  • mic-burghezei
plural
  • mic-burgheze
  • mic-burghezelor
vocativ singular
  • mic-burghe
plural
  • mic-burghezelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

burghez, -ă (persoană) burghez (2) burgheză

  • 1. Persoană care face parte din burghezie.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: capitalist, -ă (persoană)
    • 1.1. Mic-burghez = persoană care face parte din mica burghezie.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 un exemplu
      exemple
      • Micul-burghez se află într-o astfel de situație economică, condițiile lui de viață sînt de așa natură, încît el nu poate să nu se înșele, el este atras fără voia lui și inevitabil cînd spre burghezie, cînd spre proletariat. El nu poate avea o «linie» de sine stătătoare din punct de vedere economic. LENIN, O. XXV 180.
        surse: DLRLC
    • 1.2. figurat Mic-burghez = persoană cu vederi înguste.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: filistin
  • 2. (În orânduirea feudală) Locuitor al unui oraș medieval (burg).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DLRM sinonime: orășean, -ă orășeancă târgoveț

etimologie:

burghezo-democratic

etimologie:

burghezo-moșieresc

etimologie:

mic-burghez, -ă (persoană) mic-burghez mic-burgheză

etimologie: