2 definiții pentru bunraku


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUNRÁKU s. n. Teatru tradițional japonez de marionete. (< engl. bunraku)

bunráku s. (cuv. jap) Teatru tradițional japonez de marionete ◊ „Programul [...] include spectacole de teatru clasic japonez de tip «kabuki», «nô» și «bunraku», precum și spectacole și concerte [...]” R.lit. 9 IV 81 p. 22; v. și shamisen (1974) ( cf. engl. bunraku; BD 1968)

Intrare: bunraku
substantiv neutru (N40)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bunraku
  • bunrakul
  • bunraku‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bunraku
  • bunrakului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)