O definiție pentru bunătămare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bunătămare sf [At: DOSOFTEI, ap. TDRG, 15 / Pl: ~mări / E: cf bunătate] (Îvr) Bunătate (1). 2 Bunăvoință (1).

Intrare: bunătămare
bunătămare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.