2 definiții pentru bumbic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bumbic sn [At: ȘEZ. VI, 132 / Pl: ? / E: nct] (Reg) Bulboană.
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bumbic (-curi), s. n. – Vîrtej. Mag. bombek (Drăganu, Dacor., III, 711).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: bumbic
bumbic substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)