4 intrări

34 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bulzi vt [At: DA / Pzi: ~zesc / E: bulz] 1 (Reg) A cocoloși. 2 A se îmbulzi.

BULZ, bulzi, s. m. 1. (Pop.) Cocoloș. ♦ Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie sau urdă. 2. (Tehn.) Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și așezate astfel încât să reconstituie trunchiul. [Pl. și: (n.) bulzuri] – Cf. alb. bulez.

BULZ, bulzi, s. m. 1. (Pop.) Cocoloș. ♦ Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie sau urdă. 2. (Tehn.) Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și așezate astfel încât să reconstituie trunchiul. [Pl. și: (n.) bulzuri] – Cf. alb. bulez.

ÎMBULZÍ, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui în dezordine; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat; a înghesui. ♦ (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. ♦ Fig. A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. – În + bulz.

bulz [At: DOSOFTEI, PS. 322 / V: bulț / Pl: ~uri sn (rar) ~e sn ~i sm / E: ns, cf alb bulez] 1 sn, sm (Pop) Cocoloș. 2 sm, sn Cocoloș făcut din două bucăți de mămăligă caldă, în mijlocul căreia se pune brânză sau urdă Si: (reg) urs. 3 sn (Pan) Stâncă izolată. 4 sm (Teh) Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean, care sunt așezate astfel încât să reconstituie trunchiul.

îmbulzi [At: NECULCE, ap. LET. I, 232/32 / V: ~bol~ / Pzi: ~zesc / E: în- + bulz] 1 vt A face pe cineva să stea ghemuit Si: a înghesui. 2 vr A se îngrămădi în număr mare Si: a se înghesui. 3 vr (Spc; d. oi) A se așeza una lângă alta din cauza căldurii. 4 vr A da năvală printr-o mulțime Si: a năvăli. 5 vt (Fig) A insista pe lângă cineva pentru rezolvarea unei probleme. 6 vt (Șfg) A împresura. 7 vt (Fig) A oferi din belșug. 8 vt A vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt sau aglomerat. 9 vr (Înv; șfg) A se congestiona.

ÎMBULZÍ, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui; a se buluci. 2. Tranz. A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat; a înghesui. ♦ (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile. ♦ Fig. A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele. – În + bulz.

BULZ, bulzi, s. m. (Popular) Bulgăre (mai ales de substanțe alimentare), cocoloș. ◊ Fig. In pustietăți de piatră, únde cad izvoare în prăpăstii ca-n niște cupe, din veci s-au strins, s-au frămîntat și s-au cernut în stropi năsipurile, și s-au ales bulzi de aur mari de nu-i poate ridica omul în brațe... SADOVEANU, O. VII 145. Numai tu mie să-mi dai... La Ispas Un bulz de caș. TEODORESCU, P. P. 41. ♦ Cocoloș făcut din mămăligă caldă, în care s-a pus brînză de oaie sau, mai rar, urdă; urs. Scoteau din trăistuțe bulzii de mămăligă cu brînză și-i așezau la rînd ca să se prăjească în preajma, gătejelor aprinse. SADOVEANU, O. VIII 136.

ÎMBULZÍ, îmbulzesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre ființe) A se aduna într-un loc în număr mare, a se înghesui în dezordine, a se îngrămădi. În dreapta, lîngă zid, se îmbulziseră femeile. DUMITRIU, V. L. 27. Se îmbulzeau amarnic... droaie de condicari, și mărchidani, și cavafi, și țîrcovnici. C. PETRESCU, A. R. 7. Țăranii se îmbulzeau împrejurul cîrciumii lui Busuioc. REBREANU, R. II 26. Stoluri de fluturi, insecte mari, atrase de lumina scînteietoare a farului, se îmbulzeau plesnindu-se de cristalele fierbinți și cădeau în valuri la picioarele farului. BART, E. 251. 2. Tranz. (Despre un număr mare de persoane) A se grămădi în jurul cuiva, a împinge pe cineva, a izbi, a îmbrînci. ♦ Fig. A plictisi pe cineva cu prea multe insistențe, a stărui fără răgaz. Tot îmbulzindu-mă cu cererile și poftele sale, n-am avut de la o vreme încotro. SBIERA, P. 147. (Glumeț) Clienții nu-l îmbulzeau, dar tot cîștiga. VLAHUȚĂ, O. A. 223. – Variantă: bulzí vb. IV.

BULZ, bulzi, s. m. (Pop.) Bulgăre, cocoloș. ♦ Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie sau urdă.[Pl. și: (n.) bulzuri]

BULZ ~i m. 1) Bulgăre de făină sau de mălai, rămas nefiert într-o mâncare; boț; cocoloș; bol. 2) Boț de mămăligă fierbinte, în care s-a pus brânză de oi; cocoloș. /Orig. nec.

A SE ÎMBULZÍ mă ~ésc intranz. (despre ființe) A se aduna în număr mare (într-un spațiu restrâns) mișcându-se în dezordine; a se buluci; a se înghesui. ~ la intrare. /în + bulz

A ÎMBULZÍ ~ésc tranz. (ființe) A face să se îmbulzească; a înghesui; a buluci. /în + bulz

bulz m. 1. boț de caș (înainte de a fi scos din străcurătoare); 2. cocoloș de mămăligă caldă înăuntrul căreia se pune brânză sărată. [Termen ciobănesc de origină obscură].

îmbulzì v. 1. a strânge cu putere; 2. fig. a urmări d’aproape: ne tot îmbulzește cu cereri; 3. a se înghesui: gloatele se îmbulzea și da unele peste altele. ISP. [Derivat din bulz (de caș), termen ciobănesc cu sensul generalizat; primitiv: a străcura în saci bulzii de caș].

bulz m., pl. bulzĭ, ca solzĭ, și maĭ rar n., pl. urĭ, ca boț, boțuri (mgerm. bulte, bulgăre, dîmb, ol. bult, gheb, ngerm. elv. bülz, bulgăre. V. bulgăre și cp. cu grunz față de grunț). Bulgăre, boț: bulzĭ de argint (Sadov. VR. 1920, 9, 364) un bulz de brînză, de plumb topit. Cașu ĭeșit din mulsoarea tuturor oilor și care se maĭ numește și cocîrtiță (Primu bulz se împarte între bacĭ și simbrașiĭ prezențĭ la stînă). Gogoloș (boț) de mămăligă (mare cît pumnu) umplut cu brînză (și numit și urs): scoteaŭ din trăistuțe bulziĭ de mămăligă cu brînză (Sadov. VR. 1912, 1, 32). – Și bulț (nord Rev. I. Crg. 1, 73) și bolz (Mold. sud). V. balmoș.

îmbulzésc v. tr. (d. bulz). Aglomerez, grămădesc. V. refl. Mă aglomerez, mă grămădesc. – Și bulzesc (Cost. 1, 264).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

îmbulzí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îmbulzésc, imperf. 3 sg. îmbulzeá; conj. prez. 3 îmbulzeáscă

arată toate definițiile

Intrare: bulzi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulzi
  • bulzire
  • bulzit
  • bulzitu‑
  • bulzind
  • bulzindu‑
singular plural
  • bulzește
  • bulziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulzesc
(să)
  • bulzesc
  • bulzeam
  • bulzii
  • bulzisem
a II-a (tu)
  • bulzești
(să)
  • bulzești
  • bulzeai
  • bulziși
  • bulziseși
a III-a (el, ea)
  • bulzește
(să)
  • bulzească
  • bulzea
  • bulzi
  • bulzise
plural I (noi)
  • bulzim
(să)
  • bulzim
  • bulzeam
  • bulzirăm
  • bulziserăm
  • bulzisem
a II-a (voi)
  • bulziți
(să)
  • bulziți
  • bulzeați
  • bulzirăți
  • bulziserăți
  • bulziseți
a III-a (ei, ele)
  • bulzesc
(să)
  • bulzească
  • bulzeau
  • bulzi
  • bulziseră
Intrare: bulz
bulz1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulz
  • bulzul
  • bulzu‑
plural
  • bulzi
  • bulzii
genitiv-dativ singular
  • bulz
  • bulzului
plural
  • bulzi
  • bulzilor
vocativ singular
plural
bulz2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulz
  • bulzul
  • bulzu‑
plural
  • bulzuri
  • bulzurile
genitiv-dativ singular
  • bulz
  • bulzului
plural
  • bulzuri
  • bulzurilor
vocativ singular
plural
Intrare: bulzî
bulzî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: îmbulzi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbulzi
  • ‑mbulzi
  • îmbulzire
  • ‑mbulzire
  • îmbulzit
  • ‑mbulzit
  • îmbulzitu‑
  • ‑mbulzitu‑
  • îmbulzind
  • ‑mbulzind
  • îmbulzindu‑
  • ‑mbulzindu‑
singular plural
  • îmbulzește
  • ‑mbulzește
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
(să)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
  • îmbulzeam
  • ‑mbulzeam
  • îmbulzii
  • ‑mbulzii
  • îmbulzisem
  • ‑mbulzisem
a II-a (tu)
  • îmbulzești
  • ‑mbulzești
(să)
  • îmbulzești
  • ‑mbulzești
  • îmbulzeai
  • ‑mbulzeai
  • îmbulziși
  • ‑mbulziși
  • îmbulziseși
  • ‑mbulziseși
a III-a (el, ea)
  • îmbulzește
  • ‑mbulzește
(să)
  • îmbulzească
  • ‑mbulzească
  • îmbulzea
  • ‑mbulzea
  • îmbulzi
  • ‑mbulzi
  • îmbulzise
  • ‑mbulzise
plural I (noi)
  • îmbulzim
  • ‑mbulzim
(să)
  • îmbulzim
  • ‑mbulzim
  • îmbulzeam
  • ‑mbulzeam
  • îmbulzirăm
  • ‑mbulzirăm
  • îmbulziserăm
  • ‑mbulziserăm
  • îmbulzisem
  • ‑mbulzisem
a II-a (voi)
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
(să)
  • îmbulziți
  • ‑mbulziți
  • îmbulzeați
  • ‑mbulzeați
  • îmbulzirăți
  • ‑mbulzirăți
  • îmbulziserăți
  • ‑mbulziserăți
  • îmbulziseți
  • ‑mbulziseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbulzesc
  • ‑mbulzesc
(să)
  • îmbulzească
  • ‑mbulzească
  • îmbulzeau
  • ‑mbulzeau
  • îmbulzi
  • ‑mbulzi
  • îmbulziseră
  • ‑mbulziseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulzi
  • bulzire
  • bulzit
  • bulzitu‑
  • bulzind
  • bulzindu‑
singular plural
  • bulzește
  • bulziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulzesc
(să)
  • bulzesc
  • bulzeam
  • bulzii
  • bulzisem
a II-a (tu)
  • bulzești
(să)
  • bulzești
  • bulzeai
  • bulziși
  • bulziseși
a III-a (el, ea)
  • bulzește
(să)
  • bulzească
  • bulzea
  • bulzi
  • bulzise
plural I (noi)
  • bulzim
(să)
  • bulzim
  • bulzeam
  • bulzirăm
  • bulziserăm
  • bulzisem
a II-a (voi)
  • bulziți
(să)
  • bulziți
  • bulzeați
  • bulzirăți
  • bulziserăți
  • bulziseți
a III-a (ei, ele)
  • bulzesc
(să)
  • bulzească
  • bulzeau
  • bulzi
  • bulziseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bulz

  • exemple
    • În pustietăți de piatră, unde cad izvoare în prăpăstii ca-n niște cupe, din veci s-au strîns, s-au frămîntat și s-au cernut în stropi năsipurile, și s-au ales bulzi de aur mari de nu-i poate ridica omul în brațe... SADOVEANU, O. VII 145.
      surse: DLRLC
    • Numai tu mie să-mi dai... La Ispas Un bulz de caș. TEODORESCU, P. P. 41.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brânză de oaie sau urdă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: urs attach_file un exemplu
      exemple
      • Scoteau din trăistuțe bulzii de mămăligă cu brînză și-i așezau la rînd ca să se prăjească în preajma gătejelor aprinse. SADOVEANU, O. VIII 136.
        surse: DLRLC
  • 2. tehnică Ansamblu de piese de cherestea obținute prin debitarea unui buștean și așezate astfel încât să reconstituie trunchiul.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

îmbulzi îmbulzire îmbulzit bulzi

  • 1. reflexiv A se îngrămădi în număr mare, a se înghesui în dezordine; a se buluci.
    exemple
    • În dreapta, lîngă zid, se îmbulziseră femeile. DUMITRIU, V. L. 27.
      surse: DLRLC
    • Se îmbulzeau amarnic... droaie de condicari, și mărchidani, și cavafi, și țîrcovnici. C. PETRESCU, A. R. 7.
      surse: DLRLC
    • Țăranii se îmbulzeau împrejurul cîrciumii lui Busuioc. REBREANU, R. II 26.
      surse: DLRLC
    • Stoluri de fluturi, insecte mari, atrase de lumina scînteietoare a farului, se îmbulzeau plesnindu-se de cristalele fierbinți și cădeau în valuri la picioarele farului. BART, E. 251.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A face pe cineva să stea înghesuit, a vârî pe cineva sau ceva într-un spațiu strâmt, neîncăpător, aglomerat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izbi îmbrânci împinge înghesui
    • 2.1. (Despre o mulțime) A înghesui pe cineva din toate părțile.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.2. figurat A năpădi pe cineva cu stăruințele, cu insistențele.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: năpădi plictisi stărui attach_file 2 exemple
      exemple
      • Tot îmbulzindu-mă cu cererile și poftele sale, n-am avut de la o vreme încotro. SBIERA, P. 147.
        surse: DLRLC
      • Clienții nu-l îmbulzeau, dar tot cîștiga. VLAHUȚĂ, O. A. 223.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • În + bulz
    surse: DEX '98 DEX '09