12 definiții pentru bulucbașă bulucbaș baș-bulubașă bulubașă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULUCBÁȘĂ, bulucbași, s. m. Comandant de buluc (2). – Din tc. bölük bașı.

bulucbașă sm [At: M. COSTIN, ap. ȘIO / V: biulucbaș, biu~, ~leb~, ~lib~, ~liucbaș, ~liucb~, ~lubaș, ~lub~, ~aș, ~lugbaș, ~lugb~ / E: tc buluk-bašy] 1 Comandant al unui buluc (1) format din o sută de arnăuți sau de seimeni. 2 Rangul militar de bulucbașă (1). 3 (Îf ~lib~, ~leb~, ~lub~) Șef al unei comunități de țigani Si: bulibașă (1). 4 Rangul de bulucbașă (3) Si: bulibașă (2), bulibășie (1). corectată

BULUCBÁȘĂ, bulucbași, s. m. (Înv.) Comandant de buluc (2). – Din tc. bölükbașı.

BULUCBÁȘĂ, bulucbași, s. m. (Învechit) Comandant de buluc (2). V. sutaș, hotnog. Hotnogii, sutașii și bulucbașii, cum s-au numit mai tîrziu, comandau o sută, iar chihăii... erau peste zece ostași. BĂLCESCU, O. I 118.

BULUCBÁȘĂ, bulucbași, s. m. (Înv.) Comandant de buluc (2).Tc. buluk-bașı.

BULUCBÁȘĂ ~i m. înv. Comandant al unui buluc. /<turc. bölük-bași

bulubáșă sm vz bulucbașă

bulucbáș sm vz bulucbașă

bulubașă m. odinioară: 1. căpitanul unui buluc de arnăuți: bașbulubașă, șeful gardei domnești; 2. (și bulibaș) vătaful unei șetre de țigani. [Vechiu-rom. bulucbașă = turc. BULUK BAȘY].

baș-bulubáșă V. bulubașă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bulucbáșă s. m., art. bulucbáșa, g.-d. art. bulucbáșei; pl. bulucbáși

bulucbáșă s. m., art. bulucbáșa, g.-d. art. bulucbáșii; pl. bulucbáși

Intrare: bulucbașă
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulucbașă
  • bulucbașa
plural
  • bulucbași
  • bulucbașii
genitiv-dativ singular
  • bulucbașă
  • bulucbașii
  • bulucbașei
plural
  • bulucbași
  • bulucbașilor
vocativ singular
  • bulucbașă
  • bulucbașo
plural
  • bulucbașilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulucbaș
  • bulucbașul
  • bulucbașu‑
plural
  • bulucbași
  • bulucbașii
genitiv-dativ singular
  • bulucbaș
  • bulucbașului
plural
  • bulucbași
  • bulucbașilor
vocativ singular
  • bulucbașule
  • bulucbașe
plural
  • bulucbașilor
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • baș-bulubașă
  • baș-bulubașa
plural
  • baș-bulubași
  • baș-bulubașii
genitiv-dativ singular
  • baș-bulubașă
  • baș-bulubașii
plural
  • baș-bulubași
  • baș-bulubașilor
vocativ singular
  • baș-bulubașă
plural
  • baș-bulubașilor
substantiv masculin (M80)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulubașă
  • bulubașa
plural
  • bulubași
  • bulubașii
genitiv-dativ singular
  • bulubașă
  • bulubașii
  • bulubașei
plural
  • bulubași
  • bulubașilor
vocativ singular
  • bulubașă
  • bulubașo
plural
  • bulubașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bulucbașă bulucbaș baș-bulubașă bulubașă

  • 1. învechit Comandant de buluc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Hotnogii, sutașii și bulucbașii, cum s-au numit mai tîrziu, comandau o sută, iar chihăii... erau peste zece ostași. BĂLCESCU, O. I 118.
      surse: DLRLC

etimologie: