opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULONAT, -Ă, bulonați, -te, adj. Cu buloane. – V. bulona.

BULONAT, -Ă, bulonați, -te, adj. Cu buloane. – V. bulona.

bulonat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: bulona] Cu buloane.

bulonat, -ă adj. Care are buloane. • pl. -ți, -te. /v. bulona.

BULONA, bulonez, vb. I. Tranz. A îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane. – Din fr. boulonner.

BULONA, bulonez, vb. I. Tranz. A îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane. – Din fr. boulonner.

bulona vt [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: fr boulonner] A îmbina două piese sau două organe de mașini.

bulona vb. I. tr. (compl. indică piese, organe de mașini etc.) A îmbina cu ajutorul unor buloane. • prez.ind.-ez. /<fr. boulonner.

BULONA, bulonez, vb. I. Tranz. 1. A lega două piese cu un bulon. 2. A monta un bulon pentru asamblarea unor piese, a unor organe de mașini etc. – Fr. boulonner.

BULONA vb. I. tr. A monta cu buloane (piese, organe de mașini etc.). [< fr. boulonner].

BULONA vb. tr. a monta cu buloane. (< fr. boulonner)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bulona (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. bulonez, 3 bulonează; conj. prez. 1 sg. să bulonez, 3 să buloneze

bulona (a ~) vb., ind. prez. 3 bulonează

bulona vb., ind. prez. 1 sg. bulonez, 3 sg. și pl. bulonează

Intrare: bulonat
bulonat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulonat
  • bulonatul
  • bulonatu‑
  • bulonată
  • bulonata
plural
  • bulonați
  • bulonații
  • bulonate
  • bulonatele
genitiv-dativ singular
  • bulonat
  • bulonatului
  • bulonate
  • bulonatei
plural
  • bulonați
  • bulonaților
  • bulonate
  • bulonatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bulona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulona
  • bulonare
  • bulonat
  • bulonatu‑
  • bulonând
  • bulonându‑
 singular plural
  • bulonează
  • bulonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulonez
 (să)
  • bulonez
  • bulonam
  • bulonai
  • bulonasem
a II-a (tu)
  • bulonezi
 (să)
  • bulonezi
  • bulonai
  • bulonași
  • bulonaseși
a III-a (el, ea)
  • bulonează
 (să)
  • buloneze
  • bulona
  • bulonă
  • bulonase
plural I (noi)
  • bulonăm
 (să)
  • bulonăm
  • bulonam
  • bulonarăm
  • bulonaserăm
  • bulonasem
a II-a (voi)
  • bulonați
 (să)
  • bulonați
  • bulonați
  • bulonarăți
  • bulonaserăți
  • bulonaseți
a III-a (ei, ele)
  • bulonează
 (să)
  • buloneze
  • bulonau
  • bulonară
  • bulonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bulonat, bulonatăadjectiv

  • 1. Cu buloane. DEX '09 DEX '98 MDA2
etimologie:
  • vezi bulona DEX '09 DEX '98 MDA2

bulona, bulonezverb

  • 1. A îmbina două piese, două organe de mașini etc. cu ajutorul unor buloane. DEX '09 DEX '98 DLRM MDA2 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.