16 definiții pentru bulgări

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULGĂRI, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăr.

bulgări1 [At: TDRG / Pzi: ~resc / E: bulgar] 1 vi (Mol; rar) A grădinări. 2-3 vtr A (se) bulgariza.

bulgări2 [At: COSTINESCU / Pzi: ~resc / E: bulgăr2 + -i] 1-2 vtr A(-și) arunca (unii altora) cu bulgări (de zăpadă). 3 vt A tencui o construcție cu bulgăreală.

bulgări2 vb. IV. 1 tr., refl. A (se) bulgariza. 2 intr. A se ocupa cu cultura legumelor. • prez.ind. -esc. /bulgar + -i.

bulgări1 vb. IV. 1 tr., refl. (recipr.) A arunca (unii într-alții) cu bulgări (de zăpadă, de pămînt). 2 tr. (compl. indică pereți, construcții) A lipi cu baligă amestecată cu lut, pietriș etc. • prez.ind -esc. /bulgăre + -i.

BULGĂRI, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăre.

BULGĂRI, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Popular) A arunca cu bulgări în cineva. Au stat pe marginea drumului bulgărind cu dărnicie un cîine mic. GALAN, Z. R. 253.

BULGĂRI, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. ◊ Refl. Se bulgăreau cu omăt. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăre.

A BULGĂRI ~esc tranz. pop. 1) A împroșca cu bulgări. 2) (scheletul de nuiele al unei construcții) A lipi cu lut. /Din bulgăre

bulgăresc, ~ească [At: ANON. CAR. / Pl: ~ești / E: bulgar + -esc] 1-9 a Bulgar (7-15). 10 sfa Dans popular asemănător brâului. 11 sfa Melodie după care se execută bulgăreasca (4). corectat(ă)

bulgăresc, -ească adj., s.f. art. 1 adj. Bulgar. O divizie bulgărească... se retrage în marș forțat (SADOV.). 2 s.f. art. Numele unui dans popular; brîu. ♦ Melodie după care se execută acest dans. • pl. -ești. /bulgar + -esc.

2) bulgărésc v. tr. (d. bulgăre). Arunc cu bulgărĭ în cineva, lovesc cu bulgărĭ. Lipesc cu bulgărĭ de pămînt: ostrețe bulgărite (Ilf.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bulgări (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bulgăresc, 3 sg. bulgărește, imperf. 1 bulgăream; conj. prez. 1 sg. să bulgăresc, 3 să bulgărească

bulgări (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bulgăresc, imperf. 3 sg. bulgărea; conj. prez. 3 să bulgărească

bulgări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bulgăresc, imperf. 3 sg. bulgărea; conj. prez. 3 sg. și pl. bulgărească

Intrare: bulgări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulgări
  • bulgărire
  • bulgărit
  • bulgăritu‑
  • bulgărind
  • bulgărindu‑
singular plural
  • bulgărește
  • bulgăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulgăresc
(să)
  • bulgăresc
  • bulgăream
  • bulgării
  • bulgărisem
a II-a (tu)
  • bulgărești
(să)
  • bulgărești
  • bulgăreai
  • bulgăriși
  • bulgăriseși
a III-a (el, ea)
  • bulgărește
(să)
  • bulgărească
  • bulgărea
  • bulgări
  • bulgărise
plural I (noi)
  • bulgărim
(să)
  • bulgărim
  • bulgăream
  • bulgărirăm
  • bulgăriserăm
  • bulgărisem
a II-a (voi)
  • bulgăriți
(să)
  • bulgăriți
  • bulgăreați
  • bulgărirăți
  • bulgăriserăți
  • bulgăriseți
a III-a (ei, ele)
  • bulgăresc
(să)
  • bulgărească
  • bulgăreau
  • bulgări
  • bulgăriseră
bulgui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bulgări, bulgărescverb

popular
  • 1. A arunca cu bulgări în cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Au stat pe marginea drumului bulgărind cu dărnicie un cîine mic. GALAN, Z. R. 253. DLRLC
    • format_quote reflexiv Se bulgăreau cu omăt. DLRM
  • 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. DEX '09 DEX '98 DLRM
etimologie:
  • bulgăr DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.