2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BULGĂRÉȘTE adv. Ca bulgarii (2); în limba bulgară. – Bulgar + suf. -ește.

bulgăréște av [At: SEVASTOS, N. 281 / E: bulgar + -ește] Ca bulgarii (2). 2 (Îe) A juca ~ A juca bulgăreasca (10). 3 În bulgară (16).

BULGĂRÉȘTE, adv. Ca bulgarii (2); în limba bulgară. – Bulgar + suf. -ește.

BULGĂRÉȘTE adv. Ca bulgarii, în felul bulgarilor; în limba bulgară. Cîntau ceva prelung și de jale pe bulgărește. DUMITRIU, B. F. 158.

BULGĂRÉȘTE, adv. Ca bulgarii; în limba bulgară. – Din bulgar + suf. -ește.

BULGĂRÉȘTE adv. 1) Ca bulgarii; în stilul (sau în felul) bulgarilor. 2) În limba bulgară. A vorbi ~. /bulgar + suf. ~ește

bulgăréște adv. Ca Bulgariĭ.

BULGĂRÍ, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăr.

bulgăresc, ~ească [At: ANON. CAR. / Pl: ~ești / E: bulgar + -esc] 1-9 a Bulgar (7-15). 10 sfa Dans popular asemănător brâului. 11 sfa Melodie după care se execută bulgăreasca (4). corectată

bulgări1 [At: TDRG / Pzi: ~resc / E: bulgar] 1 vi (Mol; rar) A grădinări. 2-3 vtr A (se) bulgariza.

bulgărí2 [At: COSTINESCU / Pzi: ~resc / E: bulgăr2 + -i] 1-2 vtr A(-și) arunca (unii altora) cu bulgări (de zăpadă). 3 vt A tencui o construcție cu bulgăreală.

BULGĂRÍ, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăre.

BULGĂRÍ, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Popular) A arunca cu bulgări în cineva. Au stat pe marginea drumului bulgărind cu dărnicie un cîine mic. GALAN, Z. R. 253.

BULGĂRÍ, bulgăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A arunca cu bulgări în cineva. ◊ Refl. Se bulgăreau cu omăt. 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc. – Din bulgăre.

A BULGĂRÍ ~ésc tranz. pop. 1) A împroșca cu bulgări. 2) (scheletul de nuiele al unei construcții) A lipi cu lut. /Din bulgăre

2) bulgărésc v. tr. (d. bulgăre). Arunc cu bulgărĭ în cineva, lovesc cu bulgărĭ. Lipesc cu bulgărĭ de pămînt: ostrețe bulgărite (Ilf.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bulgărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bulgărésc, imperf. 3 sg. bulgăreá; conj. prez. 3 să bulgăreáscă

bulgărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bulgărésc, imperf. 3 sg. bulgăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. bulgăreáscă

Intrare: bulgărește
bulgărește adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • bulgărește
Intrare: bulgări
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bulgări
  • bulgărire
  • bulgărit
  • bulgăritu‑
  • bulgărind
  • bulgărindu‑
singular plural
  • bulgărește
  • bulgăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bulgăresc
(să)
  • bulgăresc
  • bulgăream
  • bulgării
  • bulgărisem
a II-a (tu)
  • bulgărești
(să)
  • bulgărești
  • bulgăreai
  • bulgăriși
  • bulgăriseși
a III-a (el, ea)
  • bulgărește
(să)
  • bulgărească
  • bulgărea
  • bulgări
  • bulgărise
plural I (noi)
  • bulgărim
(să)
  • bulgărim
  • bulgăream
  • bulgărirăm
  • bulgăriserăm
  • bulgărisem
a II-a (voi)
  • bulgăriți
(să)
  • bulgăriți
  • bulgăreați
  • bulgărirăți
  • bulgăriserăți
  • bulgăriseți
a III-a (ei, ele)
  • bulgăresc
(să)
  • bulgărească
  • bulgăreau
  • bulgări
  • bulgăriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bulgărește

  • 1. Ca bulgarii; în limba bulgară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cîntau ceva prelung și de jale pe bulgărește. DUMITRIU, B. F. 158.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Bulgar + sufix -ește.
    surse: DEX '98 DEX '09

bulgări popular

  • 1. A arunca cu bulgări în cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Au stat pe marginea drumului bulgărind cu dărnicie un cîine mic. GALAN, Z. R. 253.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Se bulgăreau cu omăt.
      surse: DLRM
  • 2. A acoperi cu lut scheletul de nuiele împletite al unui grajd, al unei colibe etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

etimologie:

  • bulgăr
    surse: DEX '09