2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bulevardiér, ~ă [At: IORGA, L. R. II, 82 / Pl: ~i, ~e / E: fr boulevardier] 1 a De bulevard. 2 a (Fig; d. opere dramatice) Care este superficial și amuzant. 3 smf (Fam) Bulevardist.

BULEVARDIÉR, -Ă, bulevardieri, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. De bulevard. ♦ Fig. (Despre opere dramatice) Superficial, ușor, amuzant, de mică valoare. 2. S. m. și f. (Fam.) Bulevardist. [Pr.: -di-er] – Din fr. boulevardier.

BULEVARDIÉR, -Ă, bulevardieri, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. De bulevard. ♦ Fig. (Despre opere dramatice) Superficial, ușor, amuzant, de mică valoare. 2. S. m. și f. (Fam.) Bulevardist. [Pr.: -di-er] – Din fr. boulevardier.

BULEVARDIÉR, -Ă, bulevardieri, -e, adj. (Franțuzism) De bulevard; fig. (despre opere dramatice) neserios, superficial, ușor, fără mare valoare. V. frivol. Aproape o jumătate de veac, teatrul romînesc a fost sufocat de teatrul bulevardier al autorilor parizieni. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2564. – Pronunțat: -di-er.

BULEVARDIÉR, -Ă, bulevardieri, -e, adj. (Franțuzism) De bulevard; fig. (despre opere dramatice) superficial, ușor. [Pr.: -di-er] – Fr. boulevardier.

BULEVARDIÉR, -Ă adj. De bulevard. ♦ (Fig.; despre piese de teatru, spectacole etc.) Ușor, de mică valoare. // s.m. Om de nimic, haimana; plimbăreț; bulevardist. [Pron. -di-er. / < fr. boulevardier].

BULEVARDIÉR, -Ă I. adj. de bulevard. ◊ (fig.; despre piese de teatru, spectacole) ușor, amuzant. II. s. m. f. bulevardist. (< fr. boulevardier)

BULEVARDIÉR1 ~ă (~i, ~e) 1) rar Care este propriu bulevardelor; de bulevard. 2) fig. (despre spectacole, reprezentații, publicații etc.) Care este de valoare dubioasă; de bulevard; ușor. [Sil. -di-er] /<fr. boulevardier

*bulevardiér, -ă adj. (d. bulevard). De bulevard: vĭață bulevardieră.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!bulevardiér (-di-er) adj. m., pl. bulevardiéri; f. bulevardiéră, pl. bulevardiére

bulevardiér adj. m., s. m. (sil. -di-er), pl. bulevardiéri; f. sg. bulevardiéră, pl. bulevardiére


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BULEVARDIÉR adj., s. bulevardist. (O piesă ~.)

BULEVARDIER adj., s. bulevardist. (O piesă ~.)

Intrare: bulevardieră
  • silabație: -di-e-ră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulevardie
  • bulevardiera
plural
  • bulevardiere
  • bulevardierele
genitiv-dativ singular
  • bulevardiere
  • bulevardierei
plural
  • bulevardiere
  • bulevardierelor
vocativ singular
  • bulevardie
  • bulevardiero
plural
  • bulevardierelor
Intrare: bulevardier (adj.)
bulevardier1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -di-er
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bulevardier
  • bulevardierul
  • bulevardieru‑
  • bulevardie
  • bulevardiera
plural
  • bulevardieri
  • bulevardierii
  • bulevardiere
  • bulevardierele
genitiv-dativ singular
  • bulevardier
  • bulevardierului
  • bulevardiere
  • bulevardierei
plural
  • bulevardieri
  • bulevardierilor
  • bulevardiere
  • bulevardierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bulevardier (adj.)

  • 1. De bulevard.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

bulevardier, -ă (persoană) bulevardier bulevardieră

etimologie: